Cum putem scăpa de alergii şi astm. Interviu cu prof. dr. Carmen Panaitescu, preşedinta Societăţii Române de Alergologie
0
Bolnavii cu alergii şi astm sunt an de an tot mai mulţi. Aceasta pentru că aerul pe care-l respirăm este tot mai poluat, mai ales în mediul urban. O boală cronică poate fi un factor de risc în cazul unei pandemii precum cea cu SARS-CoV-2, mai ales dacă nu este controlată.
Prof.dr. Carmen Bunu Panaitescu, medic primar de alergologie, preşedinta Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie clinică din România, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara (foto jos), a vorbit despre toate aceste lucruri într-un interviu pentru „Adevărul”.
Adevărul: Cum le-a fost bolnavilor cu alergii şi astm în perioada pandemiei de COVID-19?
Prof.dr. Carmen Panaitescu: Cred că le-a fost foarte greu, mai ales la început, pentru că nu au avut acces la medic. Ei sunt văzuţi cel puţin o dată la trei luni, conform protocolului de urmărire a astmului, în general, iar dacă intervine o acutizare, chiar mai des. Şi atunci, până s-au pus la punct cât de cât procedurile de telemedicină, n-au putut avea acces la medicii lor. Dar vreau să subliniez că medicamentele pentru astmatici nu au lipsit, inclusiv terapiile biologice.
Au fost aceşti bolnavi mai predispuşi la a contracta COVID-19?
Aici au fost două situaţii: la începutul pandemiei, când au fost puţine cazuri la nivel mondial, erau foarte puţini astmatici şi alergici, astfel încât s-a spus că alergia te-ar proteja de această infecţie. Apoi, după ce numărul de cazuri a crescut, s-a văzut că nici nu protejează, dar nici nu este neapărat un factor de risc. Atâta timp cât boala era controlată. Asta era cheia: să ai astmul controlat, pentru a nu avea formă severă de COVID-19.
Izolarea din timpul pandemiei şi purtatul măştii le-a fost de ajutor bolnavilor cu astm şi alergii?
Vă voi spune echivalentul pentru alergici la ambrozie. Polenul acesta este în august-septembrie şi ne-am aşteptat să le fie foarte rău pacienţilor, mai ales cunoscuţi cu această alergie. Faptul că au purtat mască a ajutat. Ei nu au avut acele acutizări din anii trecuţi. E adevărat că unii considerau că respiră greu, dar era mai mult o psihoză.
Acum este sezon de polen. Cei care sunt sensibili ar trebui să poarte în continuare mască?
Acum, avem polenuri de pomi timpurii. Încet-încet, vor apărea polenurile de graminee. E adevărat, masca îi poate ajuta, dar aceste polenuri nu sunt atât de agresive încât să nu fie controlate în peste 90% din cazuri cu terapie. Deci, primul sfat ar fi să-şi urmeze terapia recomandată cu corticosteroizi intranazali, antihistaminice, diverse soluţii de curăţare a nasului sau a ochilor, astfel încât să reducă contactul cu alergenul şi să nu fie nevoie să poarte mască. Polenul de ambrozie este extrem de agresiv însă şi duce până la crize de astm în zone în care încărcătura polinică este foarte mare. Aceasta înseamnă toată zona de câmpie a României.
De ce este atât de important pentru un bolnav să-şi controleze alergia?
În primul rând, este important să ştie la ce e alergic. Sau dacă. Şi aş da din nou exemplu alergiei la ambrozia pe care o cunosc de când a devenit o problemă, de mai bine de 15 ani. Am putut să fac corelaţia între pacienţi cu simptome rino-conjunctivale, în august-septembrie, şi această sensibilizare la ambrozia când nu se ştia de acest polen şi că el duce la probleme de sănătate atât de mari. Având posibilitatea de a testa pacienţii, am putut arăta că aceasta este problema. Majoritatea spuneau că avuseseră semne cu 2-3 ani înainte în luna august, dar se credea că au făcut rinită infecţioasă şi erau trataţi cu antibiotice. Pentru că nu se ştia că sunt alergici. Aceasta arată cât de important este înainte de a trata să ştii ce este în aer. Pentru România, un lucru foarte important ar fi un sistem de monitorizare a polenurilor în atmosferă. Pentru că ştiind sezoanele corect, care nu sunt întotdeauna la fel, depind foarte mult de cât polen este în aer, de climă, de curenţi, de ploaie, medicul se gândeşte şi la acest lucru atunci când are în faţă un pacient care strănută, îi curge nasul sau îl are înfundat, lăcrimează, îl mănâncă ochii.
Ce alte surse de alergeni mai avem?
În mediul extern, pentru perioada de primăvară, la început este acest polen de pomi. Cel mai sever este polenul de mesteacăn, pacienţii fiind la fel de afectaţi precum cei alergici la ambrozie. Apoi, în mai-iunie, avem polenul de cereale-graminee, în zonele de câmpie. Pe vremuri se numea „febra fânului”. Şi, în final, avem această alergie la ambrozie, care începe în august, are un vârf înfiorător la începutul lui septembrie, când pacienţii fac crize de astm şi nu există noapte în camera de gardă să nu vină pacienţi care se sufocă, fiind alergici la ambrozie. Şi câteodată, ei mai au această suferinţă şi în octombrie. Dar tot afară există fungi, mucegaiuri sau spori şi cel mai periculos este altenaria, care produce rinită şi astm.
În ultimii ani s-a vorbit tot mai des despre poluarea din marile oraşe. Ce rol are ea?
Poluarea este un factor care induce şi mai multă alergie. De ce? Aceste particule Diesel în special afectează integritatea epiteliului respirator – o barieră naturală – şi prin aceasta expun celulele sistemului imun la diverse polenuri, făcând efectul de sensibilizare şi apoi de reacţie alergică mult mai uşor. Alte particule inflamează epiteliul care va declanşa reacţia alergică, astfel încât, deşi polenurile sunt mai mult la sat, cei mai mulţi bolnavi cu simptome de astm şi rinită alergică sunt la oraş.
De ce?
Pentru că se adaugă poluarea din oraşe. Este o legătură extrem de strânsă între această poluare şi apariţia alergiilor. Să nu uităm şi de sursa alergenilor din casă, şi aici praful de casă este cel mai cunoscut, precum şi acarienii care produc alergii ce conduc la astm. De asemenea, sunt alergene scuamele de animale şi la proteinele din părul de pisică sau de câine, de exemplu, dar şi mucegaiuri de cameră – penicillium şi aspergillus. Pentru că, din nou, nu fac doar rinită, ci şi astm.
Şi atunci? Ce e de făcut?
Eu pot să spun, ca medic, ce ar trebui să facă autorităţile. Am pacienţi cu simptome de rinită şi astm greu de controlat, cu terapie destul de înaltă care se mută în ţările vestice şi nu mai au nimic. Asta ne spune cât de importantă este calitatea aerului. Prima măsură ar fi controlul calităţii aerului. Dacă s-ar şti şi s-ar lua măsuri de reducere a poluării aşa cum este în ţările în care s-a înţeles că profilaxia e mai importantă decât terapia pentru că e mai ieftină, dă o calitate a vieţii mai bună şi previne apariţia bolii – ar fi foarte bine. În al doilea rând, dacă cineva totuşi a devenit alergic şi are manifestări de rinită şi astm, pentru fiecare nivel de severitate a bolii există terapii. Şi din punctul acesta de vedere avem terapii în România, echivalente cu ceea ce este în Occident.
3 mai, Ziua Mondială a Astmului
„Pe 3 mai, de Ziua Mondială a Astmului, aş vrea să mă întâlnesc cu tinerii, cărora vreau să le aduc la cunoştinţă ce înseamnă controlul calităţii aerului, cât de important este să avem grijă de mediu. Şi am început cu aerul pentru că toată lumea respiră, nu contează că e sărac sau bogat, că mănâncă pâine uscată sau caviar. Aerul este acelaşi, şi atunci toţi trebuie să-l preţuim şi să avem grijă de el”.
Se încarcă comentariile...
