UPDATE Neconstituţionalul domn Boc / Reformele care ocolesc Constituţia promovate sau asumate de guvernele Boc

0
0

Sub conducerea juristului Emil Boc, guvernele care s-au succedat după alegerile parlamentare din 2008 au reuşit performanţa de a se trezi cu toate marile proiecte de reforme atacate şi respinse la Curtea Constituţională. Într-un an şi jumătate guvernele conduse de Emil Boc au elaborat trei ordonanţe de urgenţă şi două proiecte de legi care au fost ulterior declarate neconstituţionale. Pe un astfel de act normativ Executivul şi-a a

Actele normative concepute cu scopul de a reforma din temelii atât sistemul naţional de învăţământ cât şi statutul funcţionarilor publici nu au reuşit să se încadreze în limitele Constituţiei. Opoziţia este de părere că nici reducerea pensiilor şi a salariilor cu 15, respectiv 25%, nu este în spiritul Legii Fundamentale.

În faţa măsurilor de austeritate asumate de Guvernul Boc III, liberalii şi social-democraţii fac front comun şi anunţă atacarea acestora pe două căi: prin moţiune de cenzură şi prin contestarea la Curtea Constituţională.

Analistul politic Bogdan Teodorescu, atrage, însă, atenţia că, în acest moment, Curtea Constituţională nu este completă: lipsesc doi magistraţi care trebuie desemnaţi de Parlament. Prin urmare, Curtea nu poate judeca o eventuală sesizare depusă de PSD până când cei doi nu sunt numiţi de Senat şi de Camera Deputaţilor şi până când nu depun jurământul.

Citiţi şi:

Dilema Justiţiei: Ei trebuie să-şi taie singuri pensiile nesimţite

Curtea Constituţională, în blocaj

PDL şi PSD îşi dispută Curtea Constituţională

"Dacă domna Anastase (Roberta Anastase (PDL), preşedintele Camerei Depuţaţilor, n.r) nu semnează (numirea lui Valer Dorneanu, propus de PSD şi ales cu 161 de voturi), Curtea rămâne incompletă", a declarat pentru adevarul.ro, Bogdan Teodorescu. La Senat, Theodor Meleşcanu a primit recomandarea comisiei juridice pentru a ocupa postul lăsat liber de Nicolae Cochinescu.

Curtea, chemată se se pronunţe pe legile tăierii pensiilor şi salariilor

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat că formaţiunea politică pe care o conduce va sesiza Curtea Constituţională şi în cazul legii privind recalcularea pensiilor speciale şi reevaluarea celor de invaliditate, act normativ asumat de asemenea de Guvernul Boc şi declarat adoptat deoarece nu a fost atacat de vreo moţiune de cenzură.

Nu ar fi prima oară când un guvern în fruntea căruia se află Emil Boc s-ar trezi că actele normative pe care şi-a asumat răspunderea sunt declarate neconstituţionale. S-a întâmplat şi anul trecut, când magistraţii de la CCR au decis că Legea Educaţiei nu respectă prevederile Constituţiei. Potrivit deciziei Curţii, publicată în Monitorul Oficial din 19 ianuarie 2010, Legea Educaţiei este neconstituţională tocmai pentru că "nu se justifică recurgerea de către Guvern la procedura angajării răspunderii asupra proiectului de lege".

"Curtea consideră că ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege, atât în cadrul comisiilor de specialitate, cât şi în plenul fiecărei Camere a Parlamentului, potrivit competenţelor stabilite de art.75 din Constituţie, şi recurgerea la angajarea răspunderii asupra unui proiect de lege nu-şi găsesc o motivare", se arată în decizia Curţii.

Acesta nu este singura lege promovată de Guvernele Boc care a fost atacată şi desfiinţată la Curtea Constituţională. Completul de judecători de la Curte a decis şi că unele prevederi din din cadrul Legii pentru modificarea Statutului funcţionarilor publici sunt neconstituţionale, respectiv cele care competează vechile norme cu Categoria funcţionarilor publici de conducere cu: "director executiv şi director executiv adjunct în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora, director şi director adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora". Tot în afara legii fundamentale erau şi prevederile referitoare la concursul de recrutare.

Legea Lustraţiei, declarată neconstituţională


Curtea Constituţională s-a pronunţat pe 7 iunie şi asupra constituţionalităţii Legii lustratiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. Curtea a decis că actul normativ promovat de PDL şi iniţiat în urmă cu cinci ani de un grup de parlamentari din care făcea parte din Mona Muscă este "nedemocratic, anticonstituţional şi împotriva drepturilor omului".

Trei ordonanţe de urgenţă, defiinţate de CCR

Guvernele Boc au reuşit într-un interval de doar un an şi jumătate să elibereze trei ordonanţe de urgenţă care încalcă "drepturi fundamentale, precum egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi dreptul la muncă şi la protecţia socială a muncii, aşa cum sunt consfinţite în prevederile constituţionale".

Imediat după mutarea lui Emil Boc la Palatul Victoria, în ianuarie 2009, a fost emisă OUG 3/2009 prin care era creat Corpul de control al primului-ministru, departament în care personalul "este încadrat numai pe baza încrederii acordate de primul-ministru şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate. Retragerea încrederii are ca efect revocarea încadrării, precum şi eliberarea sau destituirea din funcţie ori desfacerea contractului de muncă, după caz". Decizia CCR nr. 1039 din 9 iulie 2009 stabileşte: "conţinând norme care afectează sfera garanţiilor legale ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale, consacrate prin Constituţie, Curtea constată că întreaga ordonanţa de urgenţă, aprobată prin lege, este lovită de neconstituţionalitate".

Pe 7 octombrie, Curtea a emis o altă decizie care vine să desfiinţeze un alt act normativ al Executivului, este vorba despre OUG nr.37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. În decizia Curţii, publicată în Monitorul Oficial, se arată că, prin această ordonanţă, a fost afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate. O altă OUG care reia într-o formă uşor modificată conţinutul OUG 37, este vorba de OUG 105/2009, a fost şi ea declarată neconstituţională.

În decizia CCR se arată că "o astfel de situaţie "pune în discuţie comportamentul constituţional de ordin legislativ al Executivului faţă de Parlament şi, nu în cele din urmă, faţă de Curtea Constituţională".

Miza bătăliei din Parlament pentru Curtea Constituţională


Potrivit articolului 142 din Constituţia României, cei nouă judecători de la Curtea Constituţională, numiţi pentru un mandat de nouă ani, sunt numiţi astfel: trei de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României. Înnoirea Curţii se face din trei în trei ani, când este ales prin vot secret şi un alt preşedinte.

Judecătorii CCR îşi încep mandatul doar după ce depun juramântul în faţa şefului statului şi a preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului.

Până în prezent, nici Camera Deputaţilor şi nici Senatul nu au finalizat procedura de numire a noilor judecători la CCR, in locul lui Ioan Vida şi a lui Nicolae Cochinescu.

Totuşi, votul a fost dat atât în Cameră cât şi la Senat. Cei care au întrunit cele mai multe voturi sunt candidaţii propuşi de opoziţie: Valer Dorneanu (PSD) şi Teodor Meleşcanu (PNL). PDL nu este, însă, dispus să depună armele şi să accepte votul. Preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase (PDL) a fost acuzată că încerca "să cumpere voturi" pentru candidatul agreat de PDL în şedinţa din săptămâna trecută.

În Senat, PDL a ieşit din sală tocmai pentru a nu se consfinţi numirea lui Meleşcanu.

Dacă analizăm fostele afilieri politice ale judecătorilor de la Curte ghicim uşor şi de ce lupta dintre Opoziţie şi Putere este stât de crâncenă pe aceste două numiri.

Judecătorii Ion Predescu şi Acsinte Gaspar sunt foşti senatori PSD. Augustin Zegrean este fost deputat PD (actual PDL, n.r), în timp ce Valentin-Zoltan Puskas este un fost senator UDMR. Astfel, până acum raportul de forţe Putere-Opoziţie este egal.

Dacă Meleşcanu şi Dorneanu ajung la CCR, Opoziţia ar avea de partea ei încă doi magistraţi.

UPDATE: Antoanella Motoc, candidat propus de PDL, a primit 71 de voturi, iar reprezentantul PNL ,Teodor Meleşcanu a obţinut 65 de voturi.

UPDATE: Ştefan Minea a obţinut la limită, 168 de voturi pentru şi unul împotrivă, desemnarea de către Camera Deputaţilor pentru postul de judecător la Curtea Constituţională. Minea este candidatul propus de PDL.

Curtea Constituţională are, însă, şi trei judecători care nu au fost membri de partid: Aspazia Cojocaru, Tudorel Toader şi Petre Lăzăroiu. Cojocaru a fost, însă, colegă cu doi membri de vază ai PSD-ului  la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române: fostul premier Adrian Năstase şi fostul ministru al Justiţiei, Rodica Stănoiu. Toader, neimplicat politic, a fost totuşi propus de PNL, în timp ce Lăzăroiu a fost numit de preşedintele Traian Băsescu. 

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite