Ofensivă a Puterii contra pensiilor speciale: ale parlamentarilor, eliminate, ale altor categorii, supraimpozitate
0Aleșii au adoptat cu o majoritate covârșitoare eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, pentru a treia oară în trei ani, iar finalizarea reformei altor categorii de pensii, date în baza unor legi speciale, care vor fi supraimpozitate, intră pe ultima sută de metri.
365 de voturi au fost înregistrate în favoarea eliminării pensiilor speciale, nu a fost niciunul „împotrivă“, dar au existat trei abțineri față de acest demers (adică Mircea Chelaru – AUR, Adrian Costea – AUR, Andi Grosaru – deputat neafiliat). Ședința, co-prezidată de Nicolae Ciucă și de Alfred Simonis, nu a fost lipsită de momente tensionate, responsabilă de creșterea tensiunii fiind senatoarea Diana Șoșoacă, deja cu un comportament foarte agresiv în limbaj.
În timpul ședinței plenului, Șoșoacă a venit cu un fluier și o talangă la prezidiu și i-a rupt foile lui Alfred Simonis, iar în afara sălii a mers la Ciolacu pentru a-l acuza de faptul că e „vândut americanilor“. În replică, premierul României a trimis-o la Ambasada Rusiei și i-a transmis că e o „mincinoasă ordinară“.
Legat de votul de astăzi, Marcel Ciolacu a precizat că e doar primul pas din întreg demersul Coaliției pentru reforma în zona de pensii speciale și a interzicerii cumulării pensiei cu salariul de la stat: „Am terminat cu pensiile speciale la parlamentari, urmează cumulul pensiei cu salariul. Există excepții la aleșii locali, dreptul de a alege și a fi ales este în Constituția României. Vor fi excepții la actori, la medicii care sunt și profesori“.
La rândul său, președintele Senatului și al PNL a transmis: „Mesajul este că începem reforma pensiilor speciale cu noi înșine. Arătăm în acest fel că avem voința și determinarea să eliminăm pensiile speciale ale parlamentarilor, înainte de a face același lucru cu alte categorii de pensii speciale“.
Șir de eșecuri
Prima dată, pensiile speciale ale parlamentarilor au fost eliminate, la pachet cu alte pensii speciale, în ianuarie 2020. Proiectul era construit încât să pice la CCR. Nu mai puţin de patru erori de procedură existau, iar magistraţii l-au declarat neconstituţional fără probleme. De exemplu, eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în Camera Deputaţilor, ca for decizional, deşi trebuia plen comun. Iar erori asemănătoare, cum se întâmpla în cazul veniturilor altor categorii de pensionari, erau repetate. Mai mult, o deficienţă majoră era faptul că între forma de la Senat şi cea de la Camera Deputaţilor erau modificări substanţiale, detaliu din cauza căruia multe legi n-au trecut filtrul constituţional.
Impozitarea drastică, tot neconstituţională
Apoi, formaţiunile parlamentare au venit cu altă idee, adică impozitarea drastică a pensiilor speciale, cu până 85%. În iunie 2020, proiectul de lege trecea de forul decizional, Camera Deputaţilor. Şase luni mai târziu, în decembrie, după alegerile parlamentare, CCR explica faptul că eroarea din proiectul de lege era introducerea impozitării drastice a pensiilor magistraţilor. Dacă nu era acest tip de venit, proiectul nu avea lacune.
Parlamentarii n-au mai revenit asupra impozitării, ci au mers pe varianta eliminării, punctuale, a pensiilor speciale pentru aleşii din Legislativ. Însă, demersul parlamentar din februarie 2021 a fost prea rapid, potrivit considerentelor magistraţilor CCR. Depusă în 16 februarie 2021, o zi mai târziu iniţiativa primea raport comun de la Comisiile juridice reunite, şi era votată cu o largă majoritate şi de plen. Iar toată procedura era una „normală“, nu de „urgenţă“, care permitea scurtarea termenelor. Problema e că în cazul proiectelor care țin de plen reunit nu există procedură de urgență.
A doua eliminare, tot cu ghinion
„Este o exigenţă constituţională ca scurtarea termenelor procedurale şi accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgenţă [art. 76 alin.(3)], şi nu a celei generale [art. 75]. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Respectarea art. 75 şi art. 76 alin.(3) din Constituţie constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament şi, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea naţională (...) În acest context, Curtea a reţinut şi încălcarea principiului securităţii juridice“, a fost explicaţia, pe scurt, a magistraţilor CCR. Motivarea va lămuri deplin raţionamentul judecătorilor de la CCR, unde inclusiv preşedintele e fost parlamentar şi a beneficiat de pensie specială de fost ales.
Reforma pensiilor speciale, adoptată de Cameră
Puterea a urgentat luni și trecerea prin plenul Camerei Deputaților a proiectului de lege privind privind reforma pensiilor speciale. Față de amendamentele discutate anterior pe anii legați de pensionare și procentele pentru calcularea bazei noilor salarii, o noutate a fost faptul că s-a renunțat la supraimpozitarea de 30% a veniturilor din partea de necontributivitate la ceea ce depășește salariul mediu brut (circa 6.800 de lei), fiind preferată o supraimpozitare de 15%, dar la suma ce depășește salariul mediu net (adică în jur de 4.000 de lei).
După raportul de la Comisiile de specialitate, Puterea a organizat un plen al Camerei, care inițial nu era pregătit în programul de activități. Votul a fost dat doar pe acest proiect de lege. Motivul, susțin surse din Coaliție, asigurarea timpului necesar pentru a trimite la Senat pentru noi corelări și un vot final pe câteva articole, unde Senatul e for decizional. Ideea Coaliției a fost să se încadreze până la intrarea în vacanță a parlamentarilor.
Un alt proiect aflat pe ordinea de zi de la Comisia de muncă, fiind tot entitate raportoare, a fost interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat, fiind raport de admitere. Conform proiectului de la comisie, angajații din sectorul public (pensionarii) vor avea obligația ca în termen de 30 de zile de la adoptarea legii să opteze între suspendarea pensiei și să rămână să lucreze la stat sau să rămână cu pensia, dar să plece acasă. Sunt introduse câteva excepții: persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică și cele care au durata mandatului definită de Constituție, dar și personalul din învățământ și cel medical.
Se încarcă comentariile...
