Noul Guvern, o avanpremieră a politicii românești din anii următori. De ce ar putea deveni regula guvernele fără majorități stabile

Formula de guvernare inaugurată de Luca Niculescu ar putea fi mai mult decât o soluție de compromis după criza politică. Cu PSD în Executiv și PNL și UDMR în postura de susținători ai premierului din afara guvernului, România ar putea intra într-o etapă în care majoritățile fragile și guvernele cu viață scurtă devin regula.

Marți a fost votat noul Guvern Foto: GEORGE CALIN

Politologul George Jiglău consideră că actualul Executiv trebuie privit nu doar ca o soluție la criza politică recentă, ci și ca un posibil model pentru anii următori. Modul în care va fi perceput de public va depinde inclusiv de așteptările și simpatiile politice ale fiecăruia, în condițiile în care tensiunile dintre PSD și celelalte partide ale fostei coaliții au alimentat interpretări diferite asupra rolului premierului și a responsabilității pentru deciziile guvernului.

„Cred că este un guvern pe care eu îl consider că ilustrează foarte bine nu doar actuala situație politică de la noi, ci și felul în care va arăta politica românească în anii următori”, afirmă George Jiglău.

În opinia sa, schimbările din ultimii ani au complicat regulile jocului politic. Dacă înainte de ascensiunea AUR competiția se desfășura în principal între PSD și celelalte partide, care își construiau alianțe în funcție de context, între timp a apărut o nouă linie de divizare. Între timp, competiția politică s-a reconfigurat în jurul unei noi linii de divizare: între forțele naționaliste și iliberale, pe de o parte, și partidele proeuropene și democratice, pe de altă parte.

Într-un Parlament în care sunt reprezentate mai multe formațiuni, cu ponderi și priorități diferite, formarea unei majorități devine mai dificilă, iar menținerea ei presupune negocieri permanente. În acest context, formula actualului Executiv ar putea deveni mai degrabă o regulă decât o excepție.

PNL și UDMR îl susțin pe premier, nu neapărat toate deciziile guvernului

Una dintre particularitățile noului Executiv este acordul încheiat de PNL și UDMR cu premierul Luca Niculescu, deși cele două formațiuni nu participă la guvernare și se poziționează în opoziție față de PSD, singurul partid prezent în cabinet.

George Jiglău consideră că votul de învestire trebuie interpretat mai degrabă ca un sprijin acordat premierului decât ca o susținere necondiționată a întregului Executiv.

„A fost un vot de susținere a unui guvern, dar, de fapt, nu a fost al guvernului decât formal. Politic vorbind, a fost un vot de susținere pentru persoana prim-ministrului, cu care s-a încheiat acel acord de susținere”, explică politologul.

Această diferență ar putea deveni esențială atunci când guvernul va adopta măsuri controversate sau când vor apărea divergențe între premier și miniștrii PSD. PNL și UDMR vor trebui să decidă dacă susțin în continuare șeful Executivului chiar și atunci când nu sunt de acord cu deciziile cabinetului sau dacă se delimitează de anumite măsuri.

Un element important va fi felul în care Niculescu își va asuma deciziile luate de miniștrii PSD. Dacă premierul le susține public și le integrează în propria direcție de guvernare, opoziția PNL și UDMR față de aceste măsuri ar putea intra în contradicție cu acordurile încheiate cu acesta.

„Cred că o să depindă destul de mult cât din ceea ce face guvernul sau miniștrii din guvern o să fie asumat și de către domnul Niculescu”, spune Jiglău.

În schimb, dacă premierul se delimitează de anumite decizii ale miniștrilor PSD, partidele care îl susțin ar putea contesta măsurile respective fără să pună neapărat în discuție acordul cu șeful Executivului.

Rămâne însă incert modul în care va funcționa în practică acest mecanism și dacă el va putea asigura suficientă coerență guvernării.

PSD nu are un cec în alb, iar primele tensiuni pot apărea rapid

Funcționarea cabinetului depinde nu doar de atitudinea PNL și UDMR, ci și de disponibilitatea PSD de a susține în continuare un guvern al cărui premier nu provine din partid. Deși social-democrații dețin ministere, relația dintre conducerea partidului și șeful Executivului poate deveni o sursă de tensiune dacă prioritățile politice ajung să fie diferite.

George Jiglău consideră că, în absența unor evoluții neprevăzute, asemenea formule ar putea apărea tot mai des, pe măsură ce negocierile dintre partide devin mai complicate.

„Dacă nu se întâmplă nimic ieșit din comun, dinamici care sunt complicate, tot mai complicate, între partide s-ar putea să ne ducă tot mai des în situația de a avea guverne precum ăsta”, afirmă politologul.

Nici în afara Executivului nu există o poziție comună a tuturor formațiunilor. PNL și UDMR au încheiat acorduri de susținere cu premierul, în timp ce USR nu și-a asumat un angajament similar. În consecință, sprijinul parlamentar pentru fiecare decizie va depinde de interesele și poziționările partidelor, nu doar de înțelegerile stabilite la învestirea guvernului.

Pentru Jiglău, actuala formulă reprezintă o premieră în politica românească, iar modul în care va funcționa nu poate fi anticipat cu certitudine. Primele săptămâni ar putea aduce deja tensiuni, în funcție de măsurile adoptate și de reacțiile partidelor.

„E o primă experiență de genul ăsta. Noi nu am mai avut așa ceva până acum”, spune politologul.

Guverne mai fragile și negocieri permanente: noua normalitate?

Pe termen lung, George Jiglău se așteaptă ca formulele de guvernare atipice să devină mai frecvente. Fragmentarea politică și dificultatea de a construi majorități în jurul unor alianțe tradiționale ar putea obliga partidele să recurgă la acorduri punctuale, inclusiv cu actori politici individuali.

În acest proces, un rol important ar putea reveni și președintelui, implicat în negocierile pentru formarea guvernului și în găsirea unor soluții atunci când partidele nu reușesc să ajungă la un compromis.

„Ar trebui să ne obișnuim cu genul acesta de guvern, cu durată de viață mai limitată, care se naște greu și care ia naștere prin niște formule foarte creative, care implică partide, dar și președintele”, afirmă Jiglău.

O asemenea evoluție ar putea schimba inclusiv modul în care este definită stabilitatea politică. În mod tradițional, aceasta era asociată cu guvernele sprijinite de coaliții care își păstrau majoritatea parlamentară pe perioade lungi. În viitor, însă, capacitatea unui cabinet de a funcționa ar putea depinde mai mult de negocieri succesive decât de existența unei alianțe solide.

Politologul amintește că nici formulele tradiționale nu au fost lipsite de probleme. Alianța PSD-PNL, de exemplu, a fost contestată în repetate rânduri, iar existența unei majorități confortabile nu a eliminat tensiunile dintre parteneri.

„O să fie greu să vorbim despre stabilitate în forma tradițională a stabilității unui guvern de acum înainte”, spune Jiglău.

Astfel, noul Executiv ar putea marca începutul unei perioade în care guvernele se formează prin compromisuri mai complicate, iar susținerea parlamentară se negociază de la o decizie la alta. Rămâne de văzut dacă aceste formule vor putea asigura continuitatea necesară pentru aplicarea programelor de guvernare sau dacă vor duce la cabinete mai vulnerabile, expuse permanent riscului de blocaj politic.