Liderii Coaliției și ai Opoziției, surclasați în topul încrederii și al notorietății ANALIZĂ
0Cei mai puternici lideri ai momentului nu sunt și personalitățile care se bucură de cea mai mare încredere sau să prindă podiumul notorietății, românii oscilând între vechi politicieni cu o imagine bună și aleși controversați.
Potrivit ultimului sondaj al INSCOP, Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii cu 34% – încredere multă şi foarte multă, fiind urmat Emil Boc cu 32,4%, respectiv Victor Ponta cu 24,1%. Cei trei sunt urmați de premierul Marcel Ciolacu, care are un capital de încredere de 20,5%, Gabriela Firea cu 19,5%, Cristian Diaconescu cu 19,1%, Diana Şoşoacă cu 18,6% şi George Simion cu 15,4%. Fostul premier liberal Nicolae Ciucă are 12%, iar Cătălin Drulă – 5,8%.
Klaus Iohannis este personalitatea cu cea mai mare notorietate dintre numele testate. Șeful statului este urmat de senatoarea Diana Șoșoacă, care are 96,7%. Victor Ponta are 95,7%, șeful PSD, Marcel Ciolacu, are 93,9%, Gabriela Firea are 91,7%, iar Emil Boc – 90,7%. În topul notorietății, secretarul general adjunct al NATO are 89,6%, urmat de Nicolae Ciucă, care are 84,4%. Șeful AUR, George Simion, are 82,3%, în timp ce Cristian Diaconescu beneficiază de o notorietate de 68,2%, președintele USR, Cătălin Drulă, de 43,6%, iar rectorul SNSPA, Remus Pricopie, de 23,5%.
Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, rezultatele sondajului „confirmă faptul că majoritatea românilor sunt foarte exigenţi faţă de actualii lideri de partide politice, aflaţi în prim-planul dezbaterii publice, preferând în schimb personalităţi mai puţin active în politica naţională, dar cu rezultate în domeniile lor de activitate“.
Ce spun specialiștii
Sociologul Vladimir Ionaș susține că un factor care a dus la aceste procente e reprezentat chiar de numele alese de realizatorii sondajului pentru a fi măsurate, însă o încredere mai mare sau notorietatea ridicată nu înseamnă automat și voturi, dacă s-ar ajunge la urne.
„Că vorbim strict despre favorabilitate sau încredere, nu se transformă în intenție de vot automat. Am avut în ultimii 10 ani foarte multe personaje care s-au bucurat de o cotă de încredere ridicată, dar care nu s-a transformat neapărat în intenție de vot. E o diferență între cei care au încredere sau au o părere pozitivă despre o personalitate politică și cei care își acordă votul ulterior“, a subliniat Vladimir Ionaș.
În cazul apariției în topul notorietății a Dianei Șoșoacă, sociologul a explicat că „nu este o surpriză pentru că a fost agresivă pe rețelele sociale, a fost preluată de toată media și atunci evident că a reușit să atingă toate părțile din electorat, atât pe cei care o urmăresc pe rețelele sociale, cât și acea parte care se uită mai degrabă la televiziuni sau citește presa online“.
Și politologul George Jiglău este de părere că „rezultatele sondajului pot să fie citite și invers“. „Putem să ne uităm la ce rămâne până la 100%, care este neîncredere“, Jiglău punctând că și notorietatea crescută, cum e cazul lui Șoșoacă, nu este egală cu atragerea simpatiei.
În schimb, politologul a subliniat că Geoană și Boc au reușit să-și revină după o perioadă în care nu erau prea populari. „Cei doi cred că cumva au rămas în prim-plan, mai ales Emil Boc. Mircea Geoană a revenit în prim-plan, să zicem un pic mai recent, odată cu poziția de la NATO. Dar cred că ce contează cel mai mult în momentul ăsta este că memoria societății este oarecum scurtă. Sunt două persoane care au ocupat funcții publice, au fost în prim-plan în politica românească, dar acum ceva timp, și de atunci lumea a mai uitat de când era Mircea Geoană președinte PSD sau de când a avut campania la prezidențiale din 2009, a uitat de când Emil Boc era prim-ministru“, a afirmat Jiglău, care a precizat că acum Boc, respectiv Geoană au instituții care le aduc o imagine bună.
„Mircea Geoană, la fel ca și Laura Codruța Kovesi, are două avantaje competitive majore față de politicienii activi din politica națională. În primul rând, nu este văzut ca având vreo legătură cu guvernarea proastă din ultimii ani, cu deciziile care au produs o inflație record și implicit o scădere a puterii de cumpărare și o deteriorare a nivelului de trai. În al doilea rând, Geoană se legitimează, și pe bună dreptate, cu funcția de la NATO, la fel cum Kovesi se legitimează cu funcția de la EPPO”, a afirmat George Rîpă, analist politic.
Reinventarea lui Boc
Referitor la primarul municipiului Cluj-Napoca, pe care unii liberali l-ar vrea chiar locomotivă electorală la europarlamentare, analistul a punctat: „Emil Boc e printre foarte puținii politicieni care și-au revenit după o scădere abruptă în încrederea românilor și care au reușit să se reinventeze. Boc e astăzi managerul, tehnocratul, primarul și nu premierul crizei. Pe de altă parte, Boc simbolizează acea categorie de politicieni, din ce în ce mai restrânsă, pe care un procent important dintre români îl apreciază pentru faptul că într-un moment complicat a ales să ia decizii impopulare electoral, dar necesare pentru țară“.
Nu în ultimul rând, Rîpă a subliniat că „Șoșoacă este cel mai reprezentativ politician antisistem. Ea adună cel mai bine frustrările, neîmplinirile și dezamăgirile tuturor generațiilor care nu și-au construit un parcurs social și economic. Bazinul său electoral este însă unul restrâns, votul pentru ea funcționează ca o refulare, dar și ca o supapă. Românii nu ar alege însă niciodată un politician pro-rus care pune sub semnul întrebării apartenența la structurile euro-atlantice și care promovează la București regimul criminal de la Moscova“.
Se încarcă comentariile...
