În buna tradiţie românească, cetăţenii de rând, fără discriminare de vârstă, sex, etnie sau categorii profesionale, sunt umiliţi în permanenţă de către instituţiile şi funcţionarii statului, fie că sunt persoane alese în mod democratic, fie că sunt angajaţi! Şi de parcă nu ar fi de ajuns lipsa de respect faţă de popor, există şi multe persoane din rândul prostimii care se autoumilesc singure în faţa şefimii, a îmbogăţiţilor mai vechi sau mai noi, în faţa noii clase de ciocoi! E de ajuns să vedem persoane convocate la diverse evenimente, cum ar fi manifestaţii stradale de protest sau susţinere a unor politicieni sau alţii!

Din păcate, există destui oamenii care se umilesc public pentru câţiva lei sau o pungă cu ceva alimente, haine ori alte chestii! Vedem numeroase persoane, în special de vârsta a treia, cum sunt umilite oficial prin diverse aşa zise programe, proiecte lansate de unele administraţii locale, care sub masca grijii şi atenţiei faţă de anumite categorii sociale, urmăresc în realitate doar să-şi asigure voturile şi susţinerea electorală a acestora şi a familiilor lor. Să ne amintim doar de cozile, îmbulzelile miilor de cetăţeni bucureşteni, dintre care mai mult de jumătate erau bătrâni, la voucherele pentru biciclete şi trotinete, acordate de Primăria Capitalei. Beneficiari, care după luni bune au aflat că trebuie să plătească şi impozit pentru beneficiul primit gratuit de la municipalitate!

N-am auzit, văzut vreunul să ceară socoteală Primăriei Bucureştiului pentru umilinţa şi batjocura primite la pachet cu beneficiile! Dimpotrivă, oamenii s-au îmbulzit şi la alte gratuităţi, cum ar fi vacanţe în Grecia sau excursii la moaşte! Şi în faţa politicienilor şi aleşilor ţării le place unora dintre români să se autoumilească sau să-i umilească pe alţii, pentru a da bine în faţa boşilor. Să ne amintim doar recentele ploconeli, îngenuncheri, pupături de mâini, idolatrii faţă de primul premier femeie din istoria României, Viorica Dăncilă, prima mamă, primul politician responsabil şi muncitor al ţării. Cum mai îngenunchiau  unii proşti ca în faţa lui Mesia şi îi pupau mâinile! Sau cum unii dascăli slugarnici, scoteau copiii din şcoli şi grădiniţe în faţa marilor conducători politici, obligându-i să facă programe omagiale şi să se rostogolească pe caldarâm, în spectacole complet umilitoare, penibile, degradante!

De birocraţia românească, nemuritoare, ce să mai spunem, ştim cu toţii cât de atotputernică şi rezistentă la schimbare este! Nu există român de rând să nu fi fost umilit în numeroase rânduri, la diverse instituţii, la cozi, cocoşaţi în faţa unor ghişee cu funcţionari incompetenţi, incapabili şi batjocoritori la adresa cetăţenilor care le plătesc salariile! Românii îşi pierd o bună parte din viaţă disperaţi şi umiliţi în instituţiile statului! Câte vieţi avem ca să merite acest lucru? Nu suntem noi ăia care ne înghesuim la începutul anului, la ghişeele fiscului să dăm bani la stat, plătind taxe, impozite şi câte şi mai câte dangarale inventate de stat? Şi parcă, cu cât se informatizează mai mult instituţiile statului, oricare ar fi ele, în loc să se rezolve lucrurile mai simplu, mai rapid, fără pierdere de timp, fără umilinţe, fără nervi, fără hârţogăraie inutilă, fără nemuritorul dosar cu şină, cu atât mai mult creşte birocraţia, prostia şi incompetenţa funcţionarilor şi se adâncesc problemele din sistem!

Lipsa de respect, furtul pe faţă, minciunile, ignorarea şi umilinţele cetăţenilor parcă sunt acum  mai mari ca oricând! Iar vinovaţii de acestea sunt cum am mai spus, statul şi funcţionarii lui, dar şi lipsa de reacţie a cetăţenilor. Uneori, ai impresia că mulţi dintre noi s-au născut umiliţi şi acceptă de bună voie batjocura la adresa lor. Ba, chiar îi mai votează şi slujesc pe cei care-i batjocoresc!

Mă tot gândesc de ceva vreme la doreii aceştia care demolează, sapă, reabilitează, lucrează angajaţi de diverse societăţi la realizare unor proiecte de interes public. Că tot este Capitala un şantier permanent, fără cap şi fără coadă, în care, în ultimii ani ai actualei administraţiei politice locale! De zici că edilii bucureşteni de sectoare cu generalul în frunte chiar lucrează asiduu la creşterea nivelului de confort al cetăţenilor, precum se laudă continuu. La ora actuală, oriunde în Bucureşti se execută lucrări diverse: borduriadele, asfaltările, betonările spaţiilor verzi, reamenajările, modernizările fac viaţa mai palpitantă şi insuportabilă pentru locuitorii metropolei neeuropene a României. Şi nu numai viaţa cetăţenilor proprii, ci şi a celor aflaţi în tranzit sau care vin zilnic, să muncească aici.

Eu nu am văzut la nimeni din toţi aceşti lucrători ai marilor şantiere bucureştene să aibă şi ei numele firmelor la loc vizibil, să-i poţi identifica, numele obiectivelor în lucru, durata şi costurile proiectelor afişate public, să vadă toţi oamenii cine sunt, ce fac, în cât timp şi cu ce costuri! Mergi pe stradă, nimereşti în şantier, în praf, moloz, uneori nici nu ai pe unde să ocoleşti, vezi muncitorii şi utilajele, dar nu ştii ce lucrare fac! Nici la blocurile care se reabilitează, unde pe lângă lucrători autohtoni întâlnim şi asiatici, nu vedem nicăieri afişate ceva informaţii despre firma prestatoare, lucrare, durată şi costuri! Oare de ce primarii bucureşteni omit cu bună ştiinţă să facă publice aceste informaţii? În plus, civilizat şi din respect ar fi trebuit să le ceară scuze cetăţenilor, pentru disconfortul creat şi să le explice despre ce este vorba?

În schimb, marii edili nu uită să-şi afişeze bannere imense, cu propria poză, în care se autolaudă că fac şi dreg pentru oameni! Bannere în care îşi promovează propria imagine pe bani publici! De parcă lucrarea este făcută din banii proprii ai persoanei cu funcţia de edil, nu tot din banii cetăţenilor pe care-i umilesc public?!

Că tot se laudă cu transparenţa decizională, ce ar fi ca noi cetăţenii să le cerem edililor să afişeze public doar informaţiile de interes public şi să dea socoteală conform legii, cum cheltuiesc banii publici? Şi să-i obligăm să nu-şi mai facă reclamă electorală cu banii publici, în consecinţă să nu-şi mai pună pozele imense pe bannere stradale. Ştiţi că într-un timp se puneau plăcuţe cu enunţul ”Aici sunt banii dumneavoastră!” Ce ar fi ca tot mai mulţi români să nu mai accepte umilinţele, să nu se mai autoumilească public şi să ceară statului, aleşilor, funcţionarilor socoteală atunci când derapează? Şi să-şi plătească din buzunarele proprii derapajele!