Se dă startul vaccinării copiilor de peste 5 ani. Unde şi cum vor fi aceştia imunizaţi. În Austria e bătaie pe vaccin
0
Agenţia Europeană a Medicamentului va face joi recomandarea de autorizare a vaccinului BioNTech/Pfizer pentru copiii cu vârste între 5 şi 11 ani, iar autorităţile române deja pregătesc centrele în care se va realiza efectiv imunizarea celor mici. Între timp, Austria vaccinează la foc continuu. Primele 9.400 de programări s-au epuizat în mai puţin de 48 de ore.
România se pregăteşte de vaccinarea anti-COVID a copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani, iar colonelul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de imunizare, susţine că deja autorităţile au identificat spaţiile în care se va realiza efectiv inocularea. „Situaţia preliminară legată de numărul de cabinete de vaccinare adresate copiilor cu grupa de vârstă 5-11 ani: sunt identificate circa 45 de cabinete în unităţile sanitare şi alte 135 de cabinete de vaccinare în centrele unde, în momentul de faţă, se foloseşte vaccin de la compania BioNTech/Pfizer. Aceste situaţii vor fi în dinamică şi, pe măsură ce vom avea o finalizare a numărului de cabinete, o vom comunica”, a declarat Gheorghiţă la o conferinţă de presă a Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.
El a precizat că există confirmarea că Agenţia Europeană a Medicamentului va face recomandarea de autorizare mâine şi probabil pe 26 noiembrie Comisia Europeană va autoriza vaccinul de la Pfizer pentru a fi administrat la grupa de vârstă 5-11 ani. „Dozajul pentru această grupă de vârstă 5-11 ani este de 10 micrograme, cu o schemă de administrare a două doze la interval de 21 de zile. După cum am anunţat, cred că la jumătatea lunii decembrie şi vaccinul de la compania Moderna va primi recomandarea de autorizare pentru grupa de vârstă 6-11 ani”, a explicat Gheorghiţă.
În platforma naţională de programare, la fiecare centru de vaccinare, se va menţiona dacă se pot administra şi vaccinuri pentru grupa de vârstă 5-11 ani. „Probabil că vom asocia către fiecare centru, pe hartă, un icon care să identifice această posibilitate, de administrare la copii, şi, de asemenea, centrul în sine va fi redenumit astfel încât pentru populaţie să fie uşor de identificat şi de efectuat programarea”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.
Totuşi, nu se ştie cu exactitate momentul în care va fi demarată campania de vaccinare a celor mici. „Depindem de momentul în care vor fi demarate livrările către România, pentru că vorbim de ser special, conceput pentru copii. Încă nu s-a comunicat o dată exactă, dar aşteptăm veşti de la Comisia Europeană”, a precizat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Româncă, viceprimar la Viena: „E cerere foarte mare pentru vaccinarea copiilor”
Austria este prima ţară din lume care a impus lockdown, din 14 noiembrie, pentru persoanele nevaccinate, iar ulterior, din 22 noiembrie, pentru toate persoanele. Stabilită de 11 ani în capitala Austriei şi membră de peste şapte ani a SPÖ, Partidul Social Democrat din Austria, românca Ramona Miletic a fost aleasă în noiembrie 2020 viceprimar al districtului Simmering, corespondentul sectoarelor din Bucureşti. „În Viena s-a recurs la măsuri mai dure şi consecvente pe tot timpul pandemiei, lucru care s-a dovedit a fi corect. Sper ca în aceste trei săptămâni de lockdown, prin care o să reducem contactele la minimum, plus testare regulată, o să scadă numărul de îmbolnăviri”, a declarat Ramona Miletic pentru „Adevărul”.
Viena a activat pe 22 noiembrie 50.400 de noi programări de vaccinare pentru copiii cu vârste cuprinse între cinci şi 11 ani până la sfârşitul anului. „Primele 9.400 de programări s-au epuizat în mai puţin de 48 de ore. Datorită cererii mari, Viena a reacţionat rapid şi a organizat în continuare programări de vaccinare. Vaccinarea se face doar cu vaccinul BioNTech/Pfizer”, spune Ramona Miletic. La Viena, locuiesc 127.800 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 11 ani, adaugă edilul, care a precizat că în capital Austriei se distribuie teste PCR gratuit. „Testarea regulată le permite persoanelor care au fost testate pozitiv să intre în carantină într-un stadiu incipient. Aşa ne protejăm pe noi înşine şi pe oamenii din jurul nostru”, a declarat Ramona Miletic pentru „Adevărul”.
Ea a completat că în şcolile vieneze, începând cu clasa a V-a, testul PCR se face de cel puţin două ori pe săptămână.
Continuă să scadă ritmul imunizării
Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare anti-COVID a mai afirmat că săptămâna trecută numărul persoanelor care au primit prima doză de vaccin a scăzut cu 15% faţă de săptămâna anterioară, iar numărul vârstnicilor care se vaccinează se menţine scăzut. Astfel, conform statisticilor, doar 23% dintre cei care s-au vaccinat săptămâna trecută cu prima doză au peste 60 de ani. „Dacă ne uităm la evoluţia vaccinărilor pe doza unu, în săptămâna 15-21 noiembrie, în total, au fost vaccinate 149.893 de persoane, cu aproximativ 15% mai puţin faţă de săptămâna anterioară, când fuseseră vaccinate aproximativ 175.647 de persoane. De asemenea, domină categoria persoanelor sub 60 de ani, în proporţie de 77% dintre persoanele nou vaccinate au fost sub 60 de ani şi 23% peste 60 de ani”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.
Conform medicului, peste 1.370.000 de români s-au vaccinat cu a treia doză, reprezentând 44% din numărul persoanelor care au cel puţin şase luni de la schema de vaccinare completă. Dintre cei care au primit doza booster, 57% sunt persoane din categoriile vulnerabile, cu vârste de peste 65 de ani şi care sunt în evidenţă cu afecţiuni cronice, 13% dintre angajaţi din sistemul medical şi social.
Capitala conduce topul localităţilor vaccinate
Drept urmare, România continuă să fie codaşă la nivel european din punct de vedere al imunizării. „În ceea ce priveşte acoperirea vaccinală la nivel naţional, în momentul acesta sunt peste 7,63 de milioane de persoane care au primit cel puţin o doză de vaccin şi peste 7,2 milioane de persoane vaccinate cu schemă completă. Ca atare, rata de vaccinare cu cel puţin o doză din populaţia totală a României de 19,3 milioane de locuitori, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, este de circa 39,5%. La nivel european, rata de vaccinare din populaţia adultă în ţările membre ale Uniunii Europene este de circa 81% cu cel puţin o doză şi de aproape 70% cu schemă completă”, a mai anunţat colonelul Valeriu Gheorghiţă.
Conform acestuia, la nivelul municipiului Bucureşti, rata de acoperire vaccinală cu cel puţin o doză este de 65,2%, judeţele Cluj, Constanţa şi Sibiu au peste 50% rată de acoperire vaccinală, în timp ce alte 23 de judeţe au rată de vaccinare între 40 şi 50%, un număr de 13 judeţe au rată de vaccinare între 30 şi 40% iar în două judeţe rata de vaccinare este mai mică de 30%. Astfel, Covasna are rată de vaccinare de 29,15%, iar judeţul Suceava are 28,2%.
Pe grupe de vârstă, cea mai mare rată de acoperire vaccinală este înregistrată la persoanele cu vârste între 50 şi 60 de ani (54%), urmată de grupa de vârstă 60-70 de ani (51,2%). Aproape jumătate din populaţia între 20 şi 50 de ani este vaccinată, în timp ce doar un sfert din populaţia de 80 de ani s-a vaccinat. În rândul copiilor şi adolescenţilor, 15% dintre cei de 12-15 ani sunt vaccinaţi şi 36% dintre cei cu vârste între 16 şi 19 ani.
Se renunţă la vaccinarea cu serul AstraZeneca
Pe de altă parte, CNCAV a propus Ministerului Sănătăţii renunţarea la importuri de ser AstraZeneca, având în vedere numărul scăzut al persoanelor care vor să se imunizeze cu vaccinul produs de această companie. „S-a luat decizia de a propune Ministerului Sănătăţii să renunţăm la vaccinul de la compania AstraZeneca din ianuarie 2022, ţinând cont de faptul că este un număr foarte mic de persoane care se vaccinează cu acest tip de vaccin la nivel naţional, ţinând cont de faptul că flacoanele sunt multidoză, cu zece doze şi procentul de doze care sunt sacrificate este foarte mare”, a anunţat preşedintele CNCAV.
A scăzut masiv numărul de teste
Cercetătorul Octavian Jurma susţine că scăderea masivă a numărului de noi infectări se datorează şi numărului mic de testări. „Incidenţa naţională va coborî sub 2,5 la mie, cu o săptămână mai repede decât prognoza pesimistă. Tot în această săptămână, numărul de internări vă coborî sub 10.000, iar cel al internărilor la ATI, sub 1.500. Numărul deceselor vă coborî de asemenea sub 200 pe zi mai repede decât prognoza. Este o veste bună pentru noi, dar din exces de zel, autorităţile au scăzut atât de mult testarea încât sunt şanse mari să coboram sub 1.000 de cazuri pe zi înainte de 1 Decembrie şi poate chiar înainte de învestirea noului guvern.(...) E mult mai probabil să rămânem în platou între 2 şi 3.000 de cazuri pe zi sau chiar să revenim pe creştere în decembrie. Probabil au dorit că Preşedintele să ne poată anunţa de 1 Decembrie că s-a terminat (din nou) pandemia şi campania de vaccinare este (din nou) un succes”, a explicat Jurma.
De altfel, scăderea numărului de testări zilnice este evidentă la consultarea datelor oficiale anunţate zilnic de Grupul de Comunicare Strategică. De exemplu, pe 27 octombrie, când au fost confirmate 14.950 de noi cazuri de COVID-19, iar rata medie de infectare la nivelul ţării era de peste 10 la mie, s-au efectuat 75.144 de teste, dintre care 26.202 de mare precizie, RT-PCR. Numărul acestor teste a ajuns ieri la numai 54.729, dintre care numai 15.133 de mare precizie, RT-PCR, descoperindu-se 2.736 de noi infectări. Totuşi, în ciuda unei scăderi evidente a numărului de teste efectuate, trebuie observat un regres important al valului 4. Concret, un mic calcul ne arată că pe 27 octombrie avea rezultat pozitiv un test din 5 realizate, iar ieri s-a pozitivat numai un test din 20 efectuate.
Se încarcă comentariile...
