Pandemia a schimbat perioada de circulaţie a unor virusuri. Medic: Circulă în perioade în care nu ar trebui să circule

Pandemia a schimbat perioada de circulaţie a unor virusuri. Medic: Circulă în perioade în care nu ar trebui să circule

Medic: Pandemia a schimbat epidemiologia altor virusuri, circulă în perioade în care nu ar trebui să circule

Pandemia a schimbat perioada de circulaţie a unor virusuri. Numeroşi copii ajung în această perioadă la camerele de gardă cu enterocolită sau cu virus sinciţial respirator, iar multe simptome sunt comune cu cele date de Covid-19.

„Anul trecut abia aveam 80 de prezentări pe zi, acum avem până în 200 de prezentări pe zi la camera de gardă”, afirmă medicul Victor Daniel Miron, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului „Dr. Alfred Rusescu”.

La Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului “Dr. Alfred Rusescu” din Capitală aproape s-a triplat numărul copiilor care ajung la camera de gardă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Dr. Victor Daniel Miron, medic rezident de pediatrie, care are în grijă frecvent cazuri de copii care ajung de urgenţă la spital, spune că restricţiile din pandemie au dus la un fenomen ciudat: perioada de circulaţie a unor virusuri a fost modificată, astfel încât virusurile care dau enterocolite la copii sau virusul sinciţial respirator, care dă bronşiolită şi bronşită şi care afectează în mod deosebit copiii cu vârsta sub un an circulă în această perioadă, deşi acest lucru nu ar fi trebuit să se întâmple. Mulţi dintre copiii cu enterocolită ajung la camera de gardă deshidrataţi după ce varsă în mod repetat sau au mai multe scaune diareice şi îşi revin doar după ce fac perfuzii.

„Perioada aceasta de vară a fost un pic surprinzătoare, a venit aşa după o perioadă de pandemie şi de prezentări puţine şi deodată au apărut foarte multe prezentări.

Anul trecut, în 2020, în plină pandemie, în această perioadă abia aveam 80 de prezentări pe zi, în medie, acum am ajuns să avem 150 până în 200 de prezentări pe zi la camera de gardă.

În această perioadă de vară, dintr-un număr mare de prezentări, aproape jumătate erau reprezentate de pacienţi cu enterocolită, undeva la vreo 30% cu afecţiuni respiratorii şi 20% patologie diversă.

Foarte multe cazuri de enterocolită, mulţi dintre copii veneau împreună cu familia din vacanţe, din concedii, şi prezentau vărsături în primul rând, principala manifestare a acestor enterocolite, febră, scaune diareice.

Medic: Pandemia a schimbat epidemiologia altor virusuri, circulă în perioade în care nu ar trebui să circule

Tot acest val de enterocolite care este şi acum nu este determinat de Covid, au început să apară dovezi şi s-au publicat că toată această pandemie de covid şi toate măsurile care s-au luat, epidemiologice, purtarea măştii, igiena mâinilor, au schimbat cumva epidemiologia altor virusuri.

Adică, în perioade în care nu ar trebui să circule, circulă aceste virusuri. Cel mai studiat virus este VSR-ul,( virusul sinciţial respirator) de exemplu, care, deşi nu dă enterocolită, el nu ar trebui să dea afecţiuni respiratorii în lunile de vară. Dar cu toate acestea, există foarte multe cazuri de infecţie VSR în această perioadă.

Există inclusiv virusuri care dau enterocolită şi care poate nu ar trebui să circule în această perioadă a anului, dar cu toate acestea incidenţa este din ce în ce mai mare, tocmai pentru că, cumva s-a schimbat circulaţia virală datorată pandemiei. Pandemia a influenţat cumva indirect circulaţia aceasta a virusurilor”, a explicat Dr. Victor Daniel Miron pentru News.ro

Un copil care face enterocolită varsă în mod repetat şi are scaune diareice. De cele mai multe ori, părinţii nu pot controla vărsăturile acasă şi ajung la camera de gardă. Acolo copilul primeşte intravenos medicamente care opresc vărsăturile, dar şi perfuzii pentru rehidratare.

Enterocolita, de la starea de somnolenţă, apatie, cu care copiii ajung la camera de gardă, la o stare vizibil îmbunătăţită după perfuzie

„Acest lucru este dat de un grad de deshidratare destul de mare pe care aceşti copii îl experimentează în urma episoadelor de vărsături, de diaree pe care le au. Uneori părintele încearcă acasă să-l reechilibreze, copilul tot continuă să verse, să prezinte scaune, şi acest lucru îl face să se deshidrateze, să devină hipoglicemic şi de aici şi starea aceasta de apatie, de leşin, de somnolenţă.

Majoritatea cazurilor spuneam că se manifestă prin vărsături. Părintele nu poate să le controleze acasă , imediat după vărsătură copilul cere apă, să se hidrateze cumva, ceea ce îi provoacă în continuare vărsături.

Ce se întâmplă? Mucoasa stomacului este inflamată, iritată, şi, odată ce tu tot continui să îi dai fie lichide, fie alimente, provoci în continuare vărsături şi nu reuşeşti niciodată să stopezi aceste vărsături, ceea ce pe copil îl deshidratează şi mai tare, şi îl face mai apatic, mai somnolent, fără chef.

De aceea, mulţi dintre părinţi vin la camerele de gardă, aici se fac diferite tratamente pentru a stopa aceste vărsături, protecţie gastrică, medicamente împotriva vărsăturilor, şi, desigur, perfuzii de rehidratare.

După tratamentele care opresc vărsăturile şi după perfuzie, enterocolita nu dispare imediat

Odată ce am calmat acest cerc vicios care întreţinea vărsăturile, atunci copilul, uşor, uşor, începe să-şi reia aportul oral, deşi propriu-zis enterocolita nu dispare imediat, ea mai persistă câteva zile, dar, odată ce noi închidem cercul vicios şi copilul poate să-şi reia aportul oral, uşor uşor va fi mult mai bine de tratat acasă.

Foarte important este ca aportul oral să fie reluat încet, în cantităţi mici şi dese, nu-i dăm să bea jumătate de litru de apă odată sau 200 de ml de apă odată, mulţi dintre părinţi spun bun, el doarme seara cu biberonul de lapte, un copil de până în doi ani, ok, cât mănâncă la o masa? 200 de ml. Bine, dacă mânca înainte 200 de ml, acum daţi-i 140, 150 , mai puţin, astfel încât să nu suprasolicităm iarăşi digestia, totul este ca aportul lichid să se facă încet, în cantităţi mici şi dese.

Medic: Regimul nu trebuie dus la extrem, mai ales în cazul copiilor care sunt foarte dificili cu privire la ceea ce mănâncă

Este foarte important regimul, dar acesta nu trebuie dus la extrem. Ok, ţinem regim alimntar, adică fără dulciuri concentrate, fără alimente din comerţ, fără prăjeli, fără zeamă de carne, care este regimul standard. Cu toate acestea, trebuie să ne uităm puţin şi la preferinţele copilului. Decât să nu mănânce nimic copilul, putem să-i dăm cumva din alimentele acestea interzise, dar mici cantităţi, pentru că sunt copii care sunt foarte dificili. Eu le spun mereu părinţilor, dacă copilul este foarte dificil în preferinţele alimentare, sunt unii care mănâncă doar 3-4 chestii. O să trecem cumva la hai să-i dăm, dar îi dăm mai puţin. Important este să vedem şi ce mănâncă copilul nostru, să ne adaptăm regimului alimentar şi în funcţie de preferinţele lui.

Este important ca hidratarea să nu se facă doar cu apă simplă

Şi încă ceva ce le spun părinţilor: este foarte important ca hidratarea să nu se facă doar cu apă simplă, ok, apa este foarte importantă şi trebuie să fie elementul principal al hidratării, dar nu este suficientă. Copilul, prin vărsături, prin diaree, pierde foarte multe alte elemente, electroliţi şi aşa mai departe.

De aceea este important să îi dăm copilului inclusiv aport de glucide, adică putem să îi dăm ceai îndulcit, să îi dăm compot, putem să îi dăm inclusiv suc, dar mici cantităţi, sau săruri de rehidratare. Unii copii nu iau săruri de rehidratare, de aceea putem da mici cantităţi de suc, de compot, de ceai, ca să îi creştem puţin şi aportul de glucide. E o practică internaţională, la copiii puţin mai mari, se dau mici cantităţi de suc, 100, 200 ml, care se ţine în aer ca să iasă cantitatea mare de acid 10-15 minute, şi apoi se dă rece, ajută foarte bine la rehidratare, pentru că are foarte mulţi electroliţi, nu doar apă simplă, şi calmează inflamaţia mucoasei gastrice”, a explicat Dr. Miron.

Diferenţa faţă de Covid 19. Medicii care se ocupă de copii la camera de gardă fac o anamneză riguroasă împreună cu părinţii acestora şi sunt foarte atenţi la simptomele celor mici

„Covidul la copil, mai ales la copil, se poate manifesta inclusiv cu vărsături şi diaree, încă de anul trecut INSP a definit Covidul la copil cu astfel de manifestări.

Înainte să debuteze acest val 4 pandemic, adică acum o lună-două, într-adevăr nu prea luam în considerare Covidul. În momentul de faţă, luăm în considerare şi Covidul şi ne bazăm cumva decizia de a testa sau nu copilul şi pe o anamneză riguroasă pe care trebuie să o facem cu părintele, vedem dacă în familie mai este cineva cu simptome la fel, pentru că, de exemplu, un copil mic ar fi putut să ia Covid după ce îl ia de la cineva din familie sau din grupul în care merge, fie la şcoală, fie la grădiniţă, şi atunci trebuie să facem o anamneză foarte riguroasă, să vedem dacă cineva în jurul lui prezintă semne similare , dacă face şi febră, atunci ar trebui să luăm în considerare şi covidul”, a spus Dr. Daniel Miron.

Copii de sub un an cu nevoie de oxigen la camerele de gardă. Virusul sinciţial respirator îmbolnăveşte mulţi copii, deşi acesta nu trebuia să circule în această perioadă/ Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul de a necesita oxigen este mai mare

„Tot în perioada aceasta vă spuneam că s-a schimbat ceva în circulaţia virusului sinciţial respirator, acesta este cunoscut încă din 1970 ca fiind principalul agent etiologic al bronşiolitei şi al bronşitei la copii, şi în special afectează sugarul, adică copilul sub un an. În mod normal, el trebuia să fie undeva în toamnă, iarnă, şi jumătate din primăvară, atunci trebuia el să aibă maximum de activitate, însă acum îşi are activitatea în perioada de vară-toamnă, ceea ce este ciudat. Cumva măsurile din pandemie au făcut să fie această circulaţie ciudată a virusului sinciţial respirator.

Această bronşiolită duce uneori chiar la insuficienţă respiratorie, care face ca cel mic să respire prost, să necesite oxigen şi desigur necesită internare.

Cu cât copilul este mai mic şi această infecţie este prezentă, cu atât riscul de a necesita oxigen şi necesitatea de internare sunt mai mari.

Aceste virusuri existau şi înainte numai că circulau exact în perioadele în care ele trebuiau să circule. Acum întâlnim acelaşi număr de cazuri, nu s-a schimbat numărul lor, nu sunt mai multe, numărul lor era la fel de mare, numai că în alte luni, nu în perioadele acestea, s-au decalat cumva perioadele.

Eu cred că toate măsurile acestea ne-au arătat nouă, în prima parte atunci, când le-am ţinut foarte bine, ne-au învăţat că, dacă vom continua să avem grijă la igiena mâinilor, la igiena respiratorie, la acest contact cu oamenii bolnavi în jurul nostru, acum părinţii au început să-i retrimită la grădiniţe, la şcoli, în colectivitate, în parcuri, şi răciţi, atunci în prima parte a pandemiei nu era chiar aşa, totul era foarte strict, eu cred că pandemia ne-a învăţat că, dacă respectăm măsurile epidemiologice, scade incidenţa infecţiilor respiratorii în rândul copiilor, a enterocolitelor, scade povara pusă pe copii şi pe sistemul de sănătate.

Dar, într-adevăr, am văzut că pandemia a decalat cumva această circulaţie virală, nu aş spune că este neapărat un efect negativ, citind foarte multe articole publicate la nivel internaţional publicate în revistele de specialitate încă nu ne putem explica de ce s-a întâmplat acest lucru, în mod normal ele nu ar fi trebuit să reziste , nu ştim dacă aceste virusuri au suferit şi ele mutaţii sau ce s-a întâmplat, încă se lucrează la secvenţierea genetică a acestor virusuri, care dau fie enterocolite, fie boli respiratorii şi aşa mai departe, să se vadă exact ce s-a întâmplat cu ele în pandemie”, a explicat Dr. Victor Daniel Miron, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului Dr. Alfred Rusescu din Bucureşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările