La Primăria Capitalei bântuie virusul incompetenţei, dar bucureştenii au vaccinul

Poate nu se ştiu aşa multe despre coronavirus, dar cercetătorii chinezi s-au pus de acord pe un lucru: e bine să te speli pe mâini.

Cerecetătorii românii admit că aşa e, dar plusează: spălaţi-vă pe toate mâinile. Şi pe alea cinci-şase cu care băgaţi parandărătul în buzunar. Sigur, nu toţi susţin această versiune. Ba chiar, unii de şcoală nouă zic că nu trebuie să ne spălăm doar pe mâini. Trebuie să spălăm chiar străzile, clădirile, maşinile, apartamentele, pisicile. Au dreptate: un oraş mai murdar ca ăsta nu vezi nici în filme. Bucureştiul adică, la el mă refer. Care are, cică, şi-un primar. Ba îl are chiar de vreo patru ani, doar că nu l-a văzut nimeni făcând treabă. Pentru că dacă l-ar fi văzut nu ieşeau şinele de tramvai din asfalt, nu se inunda oraşul la prima ploaie, nu circulam cu cazane turceşti pe post de autobuze hibrid, nu şi nu şi nu.

Mă rog, n-au românii oraşe frumoase, dar au proverbe adevărate. Cum ar fi că faci soarta municipalităţii cu mâna ta. Sau cu votul, mă rog. Dar nu trebuie musai să votezi pentru asta, pur şi simplu nu te duci. Scuze găseşti imediat. Că ăla nu-i bun, că ăla e molâu, că cutare are sacoul pătat cu făină. Românul cum ar veni e atent la detalii, are exigenţe esenţiale, nu contează pentru el că omul cu pricina poate să fie un caracter de nimic. Important e să arate bine, să aibe toţi dinţii, lucruri fine, de genul ăsta. A, şi musai să spună multe minciuni. Doar am învaţat în 30 de ani ce e important. A, şi mai au o chestie mişto românii: mulţi candidaţi la Primărie. Toţi ştiu cum e. Toţi au pus o bordură la viaţa lor. Şi mai toţi au sădit un copac, se ştie.

Românul e aşa bun la Primărie, de fapt, că îşi permite lucruri savante, de tipul hai să candidăm ca să ne răzbunăm. Deci avem noi un partid care nu contează, strângem trei mii de voturi cu el, dar nu ne pasă. Ne-a spus nea Caisă de la Partidul Albastru că avem găinaţ pe rever. Ce facem atunci? E simplu, îl distrugem. Dăm cu el de pământ, fir-ar mama lui. Ardem tot, fântânile, hambarele, holdele de grâu, ba chiar şi propria noastră reputaţie, că oricum e varză. Asta e. Important e să arătăm că suntem în cărţi, chiar dacă nu se ştie care, alea cu Arigi Pogonici, dar să se vadă cumva că suntem acolo.

În fine. Sunt răutăcios, dar cu un lucru sunt de acord. Odată cu spălatul pe mâini, trebuie să facem totuşi curăţenie şi prin instituţiile de stat. Şi prin spitale, desigur, în şcoli, dar de fapt unde nu trebuie noi, românii să facem curăţenie? În suflete, vor spune unii. Românul e suflet cinstit, vajnic, codrul pe care şi-l taie singur e în inima lui, gunoaiele pe care le aruncă la marginea drumului sunt suspinele lui existenţiale de om ajuns la capătul gândurilor. Ce e, atunci, un pet de bere aruncat între flori? Cum poate fi cineva atât de meschin încât să-i reproşeze aşa ceva unui om cu trăiri atât de înalte? Păi unui Heidegger ambulant cum e românul, trebuie să i se permită orice, inclusiv să secere pădurile şi să-şi bată animalele care îi cară buştenii tăiaţi cu drujba, nu?   

Mă rog, divaghez şi nu e ok. La chestiune! La chestiune! Păi chestiunea e simplă: e pentru prima după 1990 când simt că am cu cine să votez pentru Primăria Bucureştiului. Mai precis cu un om care chiar ştie cu ce se mănâncă problemele Capitalei şi mai puţin – sau, mai bine zis, deloc – cu cineva care a ajuns în funcţia de Primar General din nepăsarea bucureştenilor şi căţărându-se ulterior pe valurile populismului ieftin. Iar dacă nici cu omul ăsta nu merge, ştiţi cum e: data viitoare suflăm şi-n iaurt. Eu unul vreau să încerc să văd cum e. Altfel, într-o paralelă cu perioada pe care o traversăm, se poate spune că la Primăria Capitalei s-a instalat un virus incompetent rău, rău de tot. Iar noi, bucureştenii, este esenţial să arătăm că nu ne spălăm pe mâini, cum se spune, de această responsabilitate de a alege un edil decent pentru Bucureşti, ci, dimpotrivă, că, după ani şi ani şi ani de experimente complet ratate, am găsit în sfârşit vaccinul pentru acest virus. Iar acela nu poate fi altul decât votul. Vaccin care chiar funcţionează, nu trebuie testat pe mase mai mari de două-trei milioane de locuitori pentru a avea dovada. S-a dovedit şi cu alte ocazii.