De ce testele COVID-19 pot fi lipsite de acurateţe: Problemele apar din două motive

De ce testele COVID-19 pot fi lipsite de acurateţe: Problemele apar din două motive

Testele de coronavirus, dacă nu sunt efectuate aşa cum trebuie, pot furniza rezultate eronate

Ne confruntăm cu două scenarii, ambele la fel de periculoase: îmbolnăvirea unui om sănătos, care ia virusul din spital, după ce a fost internat pe baza unui rezultat eronat sau răspândirea bolii de către un pozitiv, care a fost diagnosticat ca fiind sănătos.

Ştiri pe aceeaşi temă

Controlarea pandemiei în România a devenit o misiune extrem de dificilă, întrucât un procent important din populaţie şi-a pierdut încrederea în autorităţi.
 
S-a ajuns aici, din cauza unei comunicări deficitare pe subiectul COVID-19, plus faptul că, din păcate, în spaţiul public au fost promovate, cu bună ştiinţă, destule date false, fie din interes politic, fie din alte motive. Pe fondul acestei situaţii, faptul că, brusc, s-a aflat că testele pentru noul coronavirus pot furniza rezultate eronate a dat naştere la o reacţie dură, din partea oamenilor.
 
Numai săptămâna trecută, în lumea sportului românesc, am avut mai multe exemple de bolnavi falşi. Au fost cinci cazuri la baza de la Mogoşoaia, administrată de Federaţia Română de Fotbal (FRF), unul la echipa Poli Iaşi, unde fotbalistul Cabral a ieşit pozitiv dimineaţă şi negativ, de două ori, până seara, iar adevărata lovitură a venit la CFR Cluj. Aici, potrivit unui comunicat oficial, dat de ardeleni, în urma testelor efectuate la clinica „Regina Maria“ din Bucureşti, au fost 23 de probe care au furnizat rezultate eronate! Ceea ce a ieşit în evidenţă, după ce bolnavii falşi ai CFR-ului au fost retestaţi la Cluj, unde toţi au primit rezultate negative! De altfel, marţi seară, şase dintre aceşti bolnavi falşi au şi fost în lot, pentru partida câştigată cu Botoşani!
 
Cum s-a ajuns aici? „Adevărul“ a luat, mai întâi, legătura cu Virgil Musta, medic la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. 
 
 
„Sensibilizarea testelor? Între 70 şi 95 la sută!“
 
Virgil Musta (foto) a făcut, înainte de toate, o precizare despre o declaraţie care i-a fost atribuită, zilele trecute, după o intervenţie la postul Look Sport. „Testele de coronavirus pot da o eroare de 70%“, a fost afirmaţia care s-a răspândit în toată presa. Virgil Musta a negat însă că ar fi zis aşa ceva: „Testele de coronavirus au o sensibilizare între 70 şi 95 la sută, în funcţie de fragmentele ARN. Deci testele sunt extrem de precise. Problemele apărute la rezultate ţin de alte motive“.
 
Medicul ne-a explicat apoi de ce e posibil să avem, uneori, rezultate lipsite de acurateţe. „Depinde foarte mult dacă aparatul de testare a fost calibrat bine de cel care a recoltat probele. Trebuie să ai experienţă pentru aşa ceva. Deci, în cazul rezultatelor eronate, vorbim de o greşeală de tehnică, în primul rând“, a spus Virgil Musta.
 
Întrebat dacă, în aceste condiţii, în lipsa unui personal calificat sau din cauza unui aparat prost setat, putem avea un om sănătos cu un rezultat pozitiv sau un bolnav care să iasă negativ, Virgil Musta a afirmat: „Da. E adevărat. Există acest risc. Erorile însă vor apărea pe un lot întreg de teste, nu doar pe unul. Dar, da, există riscul să avem bolnavi falşi sau oameni care sunt infectaţi, dar care primesc un rezultat negativ, în urma testării“.
 
 
Molnar Geza: „E nevoie de controale, din partea Ministerului“
 
Epidemiologul Molnar Geza (foto) a comentat, la rândul său, problema rezultatelor eronate, furnizate de testele COVID-19.
 
„Recoltarea probelor necesită o tehnică anevoioasă. Pentru a fi executată, aşa cum trebuie, e nevoie de un personal bine pregătit. Apoi, aparatele trebuie să fie reglate cu mare atenţie. Eu sunt ieşit la pensie şi nu ştiu dacă Ministerul Sănătăţii face controale la aceste clinici care fac teste. Pentru că, fără îndoială, e nevoie de aceste controale“, ne-a spus Molnar Geza.
 
Întrebat despre o estimare, în ceea ce priveşte procentul rezultatelor eronate, reputatul epidemiolog a afirmat: „Vorbim despre 10-15 la sută de falşi pozitivi. Iar acest procentaj nu schimbă cu nimic realitatea situaţiei epidemiologice din România, la ora actuală. Sigur că un rezultat eronat poate avea un impact psihic negativ, asupra celui testat. Şi, da, fără nicio îndoială, există pericolul ca, în baza unui rezultat eronat, un om sănătos să fie internat la spital, de unde să ia virusul. Există acest risc. Tocmai de aceea, e nevoie de acele controale, din partea Ministerului, despre care v-am spus“.
 
Molnar Geza a explicat apoi de ce pot apărea rezultatele eronate: „În primul rând, vorbim despre nişte aparate intens folosite, deja de mai multe luni. Aparate care, poate, iniţial, erau destinate altor investigaţii. De aceea, trebuie să fie verificate! Apoi, citirea rezultatului obţinut nu e o chestiune simplă. E interpretativă. De aceea, e nevoie de un personal bine instruit, calificat pentru aşa ceva“.
Nicio metodă nu e sigură 100%. Vorbim despre medicină şi mereu pot apărea erori.
Virgil Musta, medic la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara
 

Bolnavii falşi ai CFR-ului, în meciul cu Botoşani

Intraţi în repriza a doua

*Billel Omrani

*Ovidiu Hoban

*Cătălin Golofca

Au rămas pe bancă

*Mike Cestor

*Luis Aurelio

*Claudiu Petrilă

Lăsaţi în afara lotului

*Grzegorz Sandomierski

*Cristi Manea

*Denis Ciobotariu

*Damjan Djokovici

*Otto Hindrich

*Cătălin Itu

*Dodi Juca

*Lacina Traoe

*Antrenorul Dan Petrescu a urmărit meciul la televizor, ţinând legătura, telefonic, cu secundul său, Valeriu Bordeanu.

Nelu Tătaru: „Da! E posibil să fie bolnavi falşi“

Şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru (foto), a comentat scandalul iscat, după rezultatele eronate, apărute în lotul CFR-ului. „Lucrându-se în serie, există şi o probabilitate ca aceste teste să fie toate la fel, negative sau pozitive. Rezultatul unui test ţine foarte mult de aparat, de reactivi, de partea umană care lucrează. Dacă reactivii n-au fost de o anumită calitate, putem să ne aşteptăm la acest rezultat, mai ales că erau la toate testele care s-au făcut, fals pozitive, prima dată, şi negative, a doua oară. Fiecare punct de lucru îşi achiziţionează, în funcţie de aparatul pe care îl are, şi reactivii, şi testele“, a spus Tătaru la Digi24. Chestionat dacă, totuşi, e posibil să fie 23 de bolnavi falşi, aşa cum s-a întâmplat la CFR, ministrul a comentat: „Se poate întâmpla. Eu prefer, ca profesionist, să judec un caz sau un rezultat, într-un context clinic şi să repet acel test de câte ori e nevoie. Un test la un pacient infectat, care luat în prima sau a doua zi poate fi negativ, dar, dacă îl iau după două, trei zile sau a cincea, a şasea zi, cât e perioada maximă de reflecţie, să fie pozitiv“.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: