Ruptura dintre PNL şi USR PLUS, adâncită de o nouă dispută politică

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dan Barna, Florin Cîţu şi Ludovic Orban FOTO Mediafax Foto/Inquam Photos
Dan Barna, Florin Cîţu şi Ludovic Orban FOTO Mediafax Foto/Inquam Photos

Neînţelegerile dintre USR PLUS şi PNL se amplifică după ce forurile de conducere ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin parlamentarii liberali, de la UDMR şi PSD i-au dat dreptate lui Florin Cîţu pe tema sesizării făcute la CCR legată de moţiunea de cenzură.

Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au transmis un punct de vedere către CCR în care susţin poziţia lui Florin Cîţu, adică existenţa unui conflict juridic între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură. Deciziile din cele două foruri au fost luate cu voturile parlamentarilor din PNL, UDMR şi PSD. Decizia a stârnit nemulţumirea USR-PLUS şi AUR, autorii moţiunii de cenzură împotriva Guvernului. Şi liderii Parlamentului au criticat deciziile şi conţinutul punctului de vedere. Astfel, Ludovic Orban şi Anca Dragu au transmis propriile opinii către Curte, diferite de ale instituţiilor pe care le conduc.

Anca Dragu susţine că nu există un conflict juridic între cele două puteri ale statului pe tema moţiunii de cenzură: Este vorba de un conflict politic mai degrabă, care, din păcate, de la nivelul Guvernului se doreşte a se transforma într-un conflict juridic de natură constituţională”.

Anca Dragu sesizează CCR

Mai mult, preşedintele Senatului a făcut propria sesizare la CCR. Anca Dragu spune că, în viziunea sa, singurul conflict juridic se referă la refuzul premierului de a veni în Parlament pentru votul de încredere cu noua compoziţie politică a Guvernului.

„Solicit instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi primul-ministru, pe de-o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la obligativitatea obţinerii votului Parlamentului în cazul remanierii guvernamentale, efectuate după schimbarea compoziţiei politice a Guvernului. De asemenea, cer obligarea primului-ministru la a formula propuneri de miniştri şi a le înainta Parlamentului în vederea pronunţării asupra noii compoziţii politice a Guvernului”, este cererea senatoarei.

În replică, premierul consideră că demersul forţează schimbarea compoziţiei politice şi eliminarea posibilităţii ca USR-PLUS să revină la guvernare. „Doamna preşedintă a Senatului vrea să scoată USR de la guvernare, pentru că asta cere de fapt”, a spus Florin Cîţu.

Orban ar vrea grăbirea moţiunii

Nici Ludovic Orban nu este mulţumit de abordarea parlamentarilor, aşa că a trimis şi el un punct de vedere la CCR, distinct de cel al Camerei Deputaţilor, instituţie pe care o conduce. „O majoritate din BPR încalcă Constituţia şi principiul constituţional privind statul de drept, pentru că blochează procedurile cu privire la moţiunea de cenzură, proceduri constituţionale şi regulamentare”, a declarat Ludovic Orban. 

Liderul liberal cere judecătorilor să respingă sesizarea premierului, explicând că Parlamentul este criticat pentru că a acţionat „cu bună-credinţă şi în spiritul principiului loialităţii constituţionale”.

„Nu există niciun conflict între Guvern, Guvernul aici nu există. Ce ar vrea Guvernul, că dacă se depune moţiune de cenzură, ea nu poate fi dezbătută şi votată? (...) Argumentul că se amână moţiunea după decizia CCR e unul ridicol, penibil”, a completat Orban. 

Potrivit Constituţiei, moţiunea de cenzură trebuie dezbătută după trei zile de la prezentarea sa în plenul reunit al Parlamentului. Neintroducerea documentului la vot i-a determinat pe deputaţii AUR să protesteze pe holurile Parlamentului chiar în timpul plenului Camerei Deputaţilor.

Congresul PNL, miza amânării moţiunii

Părţile implicate au putut depune puncte de vedere la CCR până pe 15 septembrie, iar termenul la care se va judeca sesizarea premierului va fi, cel mai probabil, după alegerile din PNL.

De altfel, aceasta ar fi şi miza implicării judecătorilor constituţionali, susţin surse politice, amânarea votului până după Congresul din 25 septembrie.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite