PNL nu mai are nevoie de adversari: se devorează singur

PNL nu mai are nevoie
de adversari: se devorează singur

Florin Cîţu, Ludovoc Orban şi Raluca Turcan au fost luaţi la ţintă de colegii din partid. FOTO George Călin / Inquam Photos

Guvernul Cîţu se confruntă din primele zile cu atacuri venite sistematic nu atât din partea PSD, cum era de aşteptat, ci a mai multor liberali, printre aceştia fiind Emil Boc, Rareş Bogdan şi Florin Roman.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai mulţi lideri ai PNL au luat la ţintă Guvernul Cîţu şi conducerea centrală pentru modul cum e administrată ţara de către Executivul de la Bucureşti. Sub umbrela Asociaţiei Municipiilor din România, Emil Boc, dar şi mai mulţi primari liberali din teritoriu au criticat faptul că Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă pentru a amâna pensiile speciale pentru primari, dar şi faptul că nu au fost consultaţi pentru mai multe decizii cu impact pentru autorităţile locale. 

„Constatăm cu dezamăgire că «practicile nesănătoase» ale guvernelor anterioare au fost însuşite rapid de Guvernul Cîţu”, se arată în comunicatul AMR, asumat şi de primarul municipiului Cluj-Napoca.

Emil Boc a fost printre cei şapte lideri liberali care nu au fost de acord cu echipa de miniştri PNL pentru Guvernul Cîţu. Şi şeful CJ Cluj, liberalul Alin Tişe, a lansat la finalul anului un atac la adresa conducerii centrale a PNL, pe care a avertizat-o că nu-şi poate impune oamenii şi la şefia PNL Cluj. „Organizaţia Cluj nu va fi niciodată condusă de nulităţi”, a subliniat Tişe, care a amintit că filiala din care face parte nu l-a susţinut pe Adrian Oros pentru funcţia de ministru.

Florin Roman, vicepreşedinte al PNL care i-a spus în faţă lui Orban că va merge pe la toţi primarii liberali din ţară să spună că a negociat prost funcţiile din Guvern, a criticat dur renunţarea de către conducerea partidului la mai mulţi miniştri, printre care Violeta Alexandru, Nelu Tătaru şi Marcel Boloş. „Nu a fost o vedetă, a stat cu modestie la locul lui. Dacă în cazul Violetei Alexandru am pierdut noi ca PNL un ministru bun, dar am câştigat un parlamentar grozav, lui Marcel Boloş i-a fost refuzată această şansă”, a precizat Roman într-un mesaj din ultima zi a lui 2020. De altfel, liberalul a cerut recuperarea lui Boloş într-o funcţie guvernamentală.

Cazul Cazan, „o ruşine“

Şi Rareş Bogdan a luat foc după numirea lui Laurenţiu Cazan, implicat în represiunea din 10 august 2018, la şefia Inspectoratului de Jandarmi Prahova, însă aruncând vina pe funcţionarii din Ministerul Afacerilor Interne. Europarlamentarul a invocat faptul că a existat un vid de putere între plecarea lui Marcel Vela şi venirea lui Lucian Bode, cu toate că datele arată că decizia a fost luată din perioada în care Vela era încă ministru.

„Domnul Cazan ar trebui să zacă în puşcărie, ar trebui să fie în momentul ăsta cel puţin în cercetare sau în judecată, în dosarul de pe masa unor judecători care să îi analizeze acţiunea de pe 10 august atunci când peste 100.000 de oameni au fost gazaţi, 850 de oameni au depus plângeri, mii de oameni au fost bătuţi, au fost hărţuiţi, iar România a trăit un moment extrem de critic cum nu a mai văzut de la mineriade”, a declarat Rareş Bogdan într-o intervenţie la B1TV. Prim-vicepreşedintele PNL a fost unul dintre principalii critici ai lui Ludovic Orban în ceea ce priveşte modul de negociere a portofoliilor de miniştri. De altfel, situaţia privind cazul Cazan a fost considerată „o ruşine”, care le-a lăsat liberalilor „un gust amar”.

Gorghiu, săgeţi către Turcan

Alina Gorghiu, vicepreşedintă a Senatului din partea PNL, a criticat Ministerul Muncii, în prezent condus de Raluca Turcan, pentru faptul că nu s-a ocupat de majorarea indemnizaţiilor foştilor deţinuţi politici sau ale persoanelor strămutate/deportate, aşa cum prevede Legea 159/2019, adică plata unei indemnizaţii lunare de 700 de lei pentru „fiecare an de detenţie, strămutare în alte localităţi, deportare în străinătate sau prizonierat, indiferent dacă sunt sau nu sunt pensionate”. Legea, care e aplicabilă pentru deţinuţii politici din perioada 6 septembrie 1940-31 decembrie 1964, se adresa, în mai 2019, unui număr de circa 30.000 de persoane, potrivit datelor prezentate de iniţiatori, în condiţiile în care majoritatea beneficiarilor sunt persoane de peste 80 de ani.

Potrivit unor surse politice, contestatarii lui Orban vor juca dur la negocierile pentru numirea şefilor de agenţii, oficii şi autorităţi, precum şi la împărţirea prefecţilor şi subprefecţilor. Cel mai probabil, în următoarele săptămâni, în tabăra contestatară va începe să fie conturată o echipă care să candideze la următorul congres al PNL, susţin surse liberale din conducerea partidului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările