Legea graţierii, amânată din nou. Tudorel Toader nu a venit cu soluţii. Şerban Nicolae, aluzie la sloganul „noaptea ca hoţii“: Mântuitorul a înviat tot noaptea

Preşedintele Comisiei juridice, Şerban Nicolae. FOTO Inquam Photos

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a venit, marţi, la Comisia juridică din Senat, cu pachetul legislativ referitor la Legea graţierii şi alte măsuri complementare graţierii pentru rezolvarea problemelor din penitenciare. Ministerul a comunicat faptul că pachetul legislativ nu e gata, ceea ce a dus la amânarea dezbaterii şi votului pentru 19 aprilie, „pe zi“, potrivit precizării lui Şerban Nicolae.

UPDATE Şerban Nicolae a precizat că subiectul va fi reluat miercurea viitoare, „pe zi“, când aşteaptă datele solicitate de la ANP şi pachetul legislativ al Ministerului Justiţiei. Vorbind despre ziele libere de PAşte, Şerban Nicolae a făcut o aluzie la proteste, spunând: ”Având în vedere că aceasta este săptămâna ce precede Învierea... Mă rog, şi Mântuitorul a înviat tot noaptea, s-a şi născut noaptea, toate domnişoarele cu barbă o să protesteze. Vă propun ca următoarea şedinţă consacrată acestei dezbateri (...) să aibă loc miercuri după-amiază (...) Miercuri, 19 aprilie, pe zi, urmează să facem o nouă dezbatere”.

De altfel, pe parcursul şedinţei Comisiei juridice a Senatului în care s-a vorbit despre proiectul de lege al graţierii, Şerban Nicolae a avut o serie de ironii la adresa celor care au criticat amendamentele sale care prevedeau şi graţierea celor condamnaţi pentru corupţie. 

”Mă gândesc foarte serios să adaug la infracţiunile exceptate de la aplicarea graţierii şi faptele de corupţie, astfel încât cele 337 de persoane să nu beneficieze de graţiere şi să nu îngrozească societatea românească cu chipurile lor hâde de infractori periculoşi şi să nu genereze o stare de pericol în societatea românească prin faptul că ar beneficia de un act de clemenţă”, a spus Nicolae.

El i-a numit pe cei care au protestat ”pe internet” împotriva propunerilor sale drept ”domnişoare cu barbă”.

”Infama propunere a mea şi care a generat protestele unor domnişoare cu barbă pe internet urma să producă următoarele efecte: beneficiau de graţiere 862 de persoane. Probabil figurile hâde ale unor infractori periculoşi, 862 de persoane, au înspăimântat mai mult decât 1400 – câţi erau în proiectul Guvernului – sau cinci mii şi ceva câţi erau în planul de măsuri alternative propus de PNL”, a mai spus senatorul PSD.

”Deci, 2717 persoane aflate în pedeapsa privativă de libertate, din care eliberate în mod direct erau doar 862. Recunosc, propunerile mele nu erau atribuabile, nu răspundeau scopului declarat al acestui proiect, chiar dacă o bună parte din societatea care a protestat ar fi fost înspăimântată văzând figura unor brute cu chip uman care au săvârşit fapte grave”, a adăugat el.

UPDATE Eugen Dîrcă, senator USR: „Domnule preşedinte, în numele USR eu propun respingerea acestui proiect”.

UPDATE Alina Gorghiu, senator PNL: Astăzi mi se pare că dezbaterea legii se face într-o manieră neprofesionistă ca întotdeauna.  Ca să vadă oricine şi să răspundă la întrebări trebuia să avem statistica pe care o citiţi. Să fie cu ştampiluţa şi susţinerea instituţiei respective, ca să vedem dacă putem să ajungem la un obiectiv.

UPDATE Şerban Nicolae, referitor la mită, citind dintr-o statistică primită de la ANP în urmă cu aproape o lună: „Văd că mulţi au dat, mai puţini au luat (...) Nu suntem o ţară de infractori. Ultima lege a graţierii s-a dat în 2002 şi aproape 3.000 de persoane au beneficiat. 92% din aceştia au înţeles ce înseamnă actul de clemenţă.”

UPDATE Robert Cazanciuc (PSD): Nu îmi e clar ce sunt aceste propuneri. Sunt asumate sau neasumate de MInisterul Justiţiei, sunt on paper sau nu.

UPDATE Senatorii şi secretarul de stat încearcă să-şi dea seamă ce statut au propunerile făcute de reprezentanta Ministerului Justiţiei, în condiţiile în care aceasta vorbeşte de unele modificări ale Legii graţierii, cu toate că anterior a spus că instituţia va veni cu un pachet legislativ complex. 

UPDATE Secretarul de stat, Sofia Moţ: Acest proiect de lege face parte dintr-un pachet de acte normative pe care le are în vedere Guvernul. Este adevărat că acest proiect nu asigură întrutotul decongestionarea supraaglomerării penitenciarelor. Alături de alte măsuri, aduc la cunoştinţă faptul că prin bugetul pe 2017 au fost prevăzute sumele necesare întocmirii studiilor de fezabilitate pentru alte 2 penitenciare. 

UPDATE Preşedintele Comisie juridice, Şerban Nicolae, propune o dezbatere generală pe acest proiect.

UPDATE A început şedinţa Comisiei juridice. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a venit. Prezentă este secretarul de stat Sofia Moţ. „Domnul Toader a spus data trecută faptul că faceţi un pachet de legi privind graţierea şi msăuri complementare. Nu am primit nimic”, a declarat Şerban Nicolae.

„Actele normative despre care vorbit domnul ministru sunt în procedură de avizare, urmând a fi înaintate Guvernului“, a spus Moţ. 

Replica lui Şerban Nicolae  a fost una ironică: „Aş vrea să-i transmiteţi domnului ministru că noi, în calitatea de primă cameră, avem un termen pentru a discuta şi adopta o lege“. Şerban Nicolae i-a cerut reprezentantului Ministerului Justiţiei să urgenteze procedura de avizare pentru a nu mai fi probleme atât legale, adică posibile sancţiuni de la CEDO, fie probleme de percepţie publică. 

„Graţierea rezolvă parţial problema. Noi pregătim în prezent alte variante, alte măsuri complementare graţierii.  Dacă ar fi după mine şi dacă apreciaţi, eu consider că ar fi utilă o amânare a dezbaterii, să venim din urmă cu celelalte măsuri complementare care ar rezolva problema penitenciarelor. Nu doar graţierea, nu doar iertarea“, a spus ministrul Tudorel Toader, în şedinţă din urmă cu trei săptămâni.

Ministrul Justiţiei nu a dat mai multe amănunte despre măsurile complementare graţierii unor pedepse, precizând doar că este vorba patru astfel de măsuri.

Senatul este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect de lege organică, forul decizional fiind Camera Deputaţilor. Guvernul a iniţiat acest proiect de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate în timp ce ministrul Justiţiei era Florin Iordache. Termenul de adoptare tacită în Senat este 25 aprilie.

Propunerile lui Şerban Nicolae

Senatorul PSD Şerban Nicolae, cel care deţine şi funcţia de lider de grup al social-democraţilor dar şi de preşedinte al Comisiei juridice, a depus un amendament la proiectul de lege privind graţierea prin care condamnaţii pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu pot fi graţiaţi. El a explicat că nu crede că „cei care sunt corupţi trebuie să stea trei într-un pat în condiţii de igrasie, de igienă precară”. Amendamentul a provocat controverse în spaţiul public, fiind criticat şi de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului a spus că, dacă s-ar graţia faptele de corupţie, s-ar da un semnal total greşit în societate, el spunând că, în acest sens, contează pe „realismul şi buna credinţă a parlamentarilor“.

Amendamentul lui Şerban Nicolae nu a fost susţinut nici de liderul PSD, Liviu Dragnea. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat, pe 13 martie, că a discutat cu senatorul social-democrat Şerban Nicolae, care i-a spus că îşi va retrage amendamentul pentru graţierea celor condamnaţi pentru luare şi dare de mită, trafic de influenţă şi abuz în serviciu.

Şerban Nicolae a confirmat, în aceeaşi zi, anunţul lui Dragnea, precizând că va retrage amendamentele controversate la Legea graţierii, prin care ar fi eliberate şi persoane condamnate pentru corupţie, însă a precizat că va face acest lucru abia după dezbaterile asupra proiectului, pentru ca invitaţii să nu fi venit "degeaba" la şedinţa comisiei.

„N-am niciun fel de ambiţie personală, n-am niciun fel de miză sau de interes. Eu am prezentat o justificare pentru aceste amendamente, am spus care sunt criteriile care m-au condus către o asemenea soluţie. N-am făcut un amendament pentru a graţia corupţii, cum s-a spus într-un mod pe care nu îl mai calific, că iar se simt unii jigniţi în spaţiul public, dar nu există niciun fel de ambiţie, deci, aşa cum i-am spus şi preşedintelui PSD, sunt dispus oricând să retrag aceste amendamente, mai ales că am văzut că sunt colegi care spun că nu susţin", a afirmat senatorul.

Ce alte amendamente controversate au fost depuse

Însă, pe lângă Şerban Nicolae, amendamente controversate au depus şi senatorii Csaszar Karoly Zsolt şi Tanczos Barna (UDMR). Aceştia ar vrea ca şi pedepsele pentru falsul în înscrisuri oficiale, falsul intelectual şi falsul informatic să fie graţiate. Mai mult, unul din ei, Tanczos Barna, a fost pus sub urmărire penală de DNA, în 2014, pentru fals intelectual.

La rândul său, senatorul PSD Liviu Brăiloiu propune să fie graţiaţi toţi cei care au peste 70 de ani. Cu adoptarea unei asemenea propuneri, omul de afaceri Dan Voiculescu sau fostul torţionar Alexandru Vişinescu ar putea fi eliberaţi. Tot Brăiloiu  propune graţierea în parte, cu 1/2, a pedepselor cu închisoare aplicate: femeilor însărcinate si persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. 

Amendamentul depus de Brăiloiu este susţinut şi de senatorii Csaszar Kroly Zsolt şi Tanczos Barna. Şi senatorul ALDE Ionuţ Sibinescu a depus un amendament prin care propune să nu se mai dea graţiere pentru corupţi dacă ei nu plătesc prejudiciile, respectiv atunci când nu returnează prejuciul din rea-credinţă.