Bogdan Gheorghiu: ICR este doar o sursă de sinecuri. E nevoie de o reformă clară acolo. Ce prevede Programul de guvernare în sectorul cultural

Bogdan Gheorghiu FOTO Mediafax

Bogdan Gheorghiu, propus în continuare ministru al Culturii, a susţinut miercuri, la audierile din comisiile parlamentare, că Institutul Cultural Român (ICR) trebuie reformat, întrucât "şi-a uitat menirea pentru care a fost înfiinţat", devenind "o sursă de sinecuri".

"Aţi vorbit de o bizaritate, cred că bizaritatea este activitatea ICR-ului de acum şi de ceva timp încoace. Acolo în mod clar trebuie limpezite lucrurile, pentru că ICR-ul, în mod evident, şi-a uitat menirea pentru care a fost înfiinţat, fiind doar o sursă de sinecuri pentru diferiţi prieteni ai celor care au condus în ultima perioadă această instituţie. E nevoie de o reformă clară acolo şi sigur, dacă se vorbeşte de un transfer de autoritate, dacă se doreşte o altă instituţie ca autoritate tutelară pentru ICR, asta se va decide doar în plenul Parlamentului", a afirmat Gheorghiu la audierile din Parlament, potrivit Hotnews.ro.

Obiective din programul de guvernare la capitolul Cultură: 

Viziunea pe termen mediu

• Adaptarea domeniului cultural la dinamica schimbărilor din societate şi dezideratul conservării valorilor identitare româneşti şi ale minorităţilor naţionale vor reprezenta cele două obiective ce vor sta la baza reformei pe care Guvernul o va demara şi care va urmări valorificarea rolului tuturor instituţiilor din această sferă, prin definirea de obiective măsurabile prin intermediul unor indicatori de performanţă reali. Vor fi demarate parteneriate reale cu instituţiile cu obiective similare, astfel încât să fie asigurată utilizarea eficientă a resurselor acestora. Un obiectiv transversal va consta în corelarea demersurilor culturale cu alte instituţii din administraţia centrală şi locală, precum şi cu societatea civilă, în vederea dezvoltării turismului cultural.
• Totodată, prin cooperarea cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi ONG-uri specializate va fi implementat un plan naţional pentru educaţie culturală şi artistică în şcolile din România, care va prevedea inclusiv introducerea în programa şcolară a unor elemente ce ţin de importanţa protejării patrimoniului cultural naţional. Va fi intensificat dialogul între instituţiile publice 211 culturale şi sectorul independent, în vederea generării unor efecte de sinergie în privinţa livrării de produse culturale racordate la aşteptările societăţii.
• Va fi consolidată activitatea Institutului Cultural Român, în subordinea Ministerului Culturii, printr-o mai strânsă colaborare cu MAE şi Ministerul Culturii şi prin desemnarea în consiliul director a unor personalităţi culturale, cât şi reprezentanţi MAE şi MC. Astfel, Guvernul îşi propune să extindă reţeaua institutelor culturale româneşti din străinătate, prin înfiinţarea de noi filiale în cel puţin alte 25 de ţări din vecinătate şi în regiunile de relevanţă strategică pentru România (Asia, Africa şi America de Sud). De asemenea, va fi avută în vedere finanţarea multianuală a institutelor culturale româneşti din străinătate, astfel încât acestea să funcţioneze pe o logică mai apropiată de societatea civilă, în care raportul dintre banii investiţi în programe şi cei pentru cheltuieli administrative să fie de cel puţin 70%-30%. În egală măsură, ne vom asigura că institutele culturale româneşti din străinătate funcţionează în locaţii potrivite pentru activitatea de reprezentare, promovare şi protejare a culturii şi civilizaţiei naţionale în străinătate. Personalul ICR va fi alcătuit din specialişti în management cultural şi în diplomaţie culturală şi va avea un parcurs de carieră distinct de cel din MAE sau de la Ministerul Culturii.
• Proiectele promovate de către minorităţile naţionale vor fi susţinute şi prin bugetul Ministerului Culturii, care va elabora o strategie comună în acest sens în cooperare cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice. O altă prioritate pentru guvernare va fi consolidarea relaţiei cu Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, care vor deveni principalii promotori ai sectoarelor cultural-creative prin programe atractive de dezvoltare a audienţei, realizate în parteneriat cu Ministerul Culturii.

Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune: 

• asigurarea accesului la conţinutul serviciulul pubic de radio în limba maghiară în zonele încă neacoperite de către programele în limba maghiară de la studiourile teritoriale Cluj şi Târgu Mureş; reducerea birocraţiei; 
• clarificarea şi simplificarea prevederilor legale privind drepturile de autor a celor care lucrează în mass-media; 
• investiţii în aparatură şi mijloace de comunicare moderne, pentru adaptarea la cerinţele pieţei.

Obiective culturale pentru perioada 2021-2024

• Finanţarea culturii, a activităţilor creative în România este sub nivelul oricărui stat din UE. Bugetul Ministerului Culturii va creşte anual, astfel încât să atingă pragul de 1% din PIB până în anul 2024. Elaborarea şi implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susţinerea activităţilor cultural-artistice în perioada 2021-2022. Va continua activitatea grupului de lucru pentru stabilirea unui mecanism de consultare transparent şi eficient alături de reprezentanţii sectoarelor cultural-creative. Linia de finanţare va fi destinată inclusiv sectorului independent, beneficiarii fiind şi ONG-urile din domeniul cultural. În acest sens este estimată o alocare bugetară de aproximativ 100 de milioane de euro, pentru cca. 1.000 de beneficiari, persoane juridice. 
• Realizarea Registrului Sectoarelor Cultural-Creative (RSCC)
• Realizarea hărţii sectoarelor cultural-creative (SCC), care să stea la baza elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber profesionişti din cadrul SCC şi a indicatorilor socio-economici ai domeniului cultural reprezintă unul dintre obiectivele prioritare. 
• În anul 2020, Ministerul Culturii prin Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC) a demarat proiectul Registrul Sectorului Cultural-Creativ (RSCC), care are drept scop inventarierea entităţilor/persoanelor care activează în domeniul cultural şi care fac parte din următoarele categorii: organizaţii neguvernamentale şi lucrători (persoane fizice) din domeniul cultural. RSCC va îngloba toate informaţiile cu privire la toţi participanţii din domeniul cultural şi va contribui la actualizarea înţelegerii rolului, formelor de manifestare şi impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenţilor, cât şi la nivelul opiniei publice.
• Digitalizarea Ministerului Culturii şi a instituţiilor din subordine
• Este programată crearea unei platforme unice, la nivelul Ministerului Culturii, care să gestioneze toate aplicaţiile financiare reglementate prin Ordonanţa nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, Ordonanţa Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi alte tipuri de finanţare. Totodată, această platformă va putea fi folosită pentru depunerea documentaţiei pentru obţinerea avizelor, în cazul executării lucrărilor şi va asigura o mai eficientă şi transparentă gestionare a timpului pentru soluţionarea dosarelor. Termenul de implementare este estimat la 12 luni, iar alocarea bugetară la aproximativ 1 milion de euro, din fonduri nerambursabile – POCID 2021-2027. 
• Statutul lucrătorului cultural (modificarea Legii nr.8/ 1996)
• Se impune realizarea modificării legislaţiei în vederea creării cadrului necesar pentru elaborarea şi adoptarea statutului lucrătorului cultural. Este necesară încadrarea legală a tuturor profesiilor din sectoarele culturale, pentru a asigura cadrul elementar de protecţie socială pentru artiştii şi lucrătorii culturali din România, cu scopul de a permite buna finanţare a activităţii lor şi pentru a reda încrederea şi prestigiul profesiilor artistice şi culturale. Pentru multe dintre aceste profesii, cadrul legal va fi actualizat, pentru altele va fi creat. Se va elabora cu maximă celeritate un proiect legislativ care să reglementeze corect acest domeniu, în concordanţă cu nevoile societăţii.
• Programul de salvgardare a fondurilor arhivistice
• Ministerul Culturii vrea să salveze şi să asigure accesul cercetătorilor şi publicului la arhivele instituţiilor de cultură, din acest motiv va finanţa salvarea în format electronic a acestora, şi va sprijini anual cumpărarea de fonduri arhivistice, în valoare de 5 milioane de lei pe an.
• Finanţarea AFCN
• Se va organiza un grup de lucru pentru îmbunătăţirea sistemului de finanţare a proiectelor culturale prin AFCN, din care vor face parte organizaţiile neguvernamentale active în domeniul culturii şi al industriilor culturale şi creative, inclusive cele din domeniul patrimoniului cultural. 
• Stimularea participării organizaţiilor neguvernamentale şi a instituţiilor culturale din România la programe de finanţare Europene în domeniul culturii şi patrimoniului cultural.
• Guvernul va asigura creşterea fondurilor dedicate organizaţiilor din domeniul culturii şi va cofinanţa în proporţie de minim 20% proiectele europene (Creative Europe, Horizon 2020) implementate de organizaţiile neguvernamentale în calitate de lider de proiect sau partener. 
• Eficientizarea colectării taxei Timbrul Monumentelor Istorice
• Ministerul Culturii va elabora în termen de 100 de zile o Hotărâre de Guvern prin care va eficientiza sistemul colectării taxei Timbrul Monumentelor Istorice, în vederea creşterii finanţării pentru a sprijini activităţile de protejare, restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice.
• Implementarea unui program strategic de investiţie şi valorizare a sectorului şi capitalului cultural.Implementarea unui program strategic de investiţie şi valorizare a sectorului şi capitalului cultural. 
• Ministerul Culturii va asigura mecanisme de finanţare prin funcţionalizarea programelor culturale prioritare, nu doar pentru evenimente, festivaluri care asigură distribuţia produselor culturale, ci şi pentru cercetare artistică, creaţie, producţie şi educaţie culturală. Este vorba despre prioritizarea susţinerii unor iniţiative strategice care abordează întregul ciclu de valoare culturală (ex: funcţionarea unor spaţii culturale independente care au o ofertă constantă de-a lungul anului şi includ activităţi de la creaţie, educaţie la diseminare). 
• Operaţionalizarea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale pentru finanţarea instituţiilor culturale
• Alocarea de fonduri din bugetul de stat către UAT-uri pentru cofinanţarea instituţiilor publice de spectacole şi concerte din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrative teritoriale din judeţe, respectiv teatre, opera, filarmonici în cuantum de 3% din impozitul pe venit.