Alegerea primarilor în două tururi, ţinută la sertar pentru liniştea coaliţiei

Alegerea
primarilor în două tururi, ţinută la sertar pentru liniştea coaliţiei

FOTO Inquam Photos / George Calin

Alegerea primarilor în două tururi, o lege pentru care a fost demis şi un guvern PNL, a ajuns să fie o temă ignorată de coaliţie tocmai în momentul în care pot fi strânse suficiente voturi pentru a adopta iniţiativa, doar pentru a nu supăra UDMR.

Ştiri pe aceeaşi temă

Subiectul fierbinte al revenirii la alegerea primarilor în două tururi, discutat intens în anii 2015-2016 şi 2019-2020, adică aproape de scrutinele pentru administraţia locală, este ignorat total de PNL şi USR-PLUS, deşi ar putea găsi o majoritate parlamentară, doar pentru a nu deranja cel mai mic partener din coaliţie: UDMR.

La Senat, partidele care şi-au anunţat prin poziţionările publice susţinerea alegerii primarilor în două tururi, adică PNL, USR-PLUS şi AUR, au 79 de aleşi, cu zece mai mulţi faţă de majoritatea necesară pentru a trece proiectul de lege. Situaţia este favorabilă schimbării legislaţiei şi la Camera Deputaţilor, for decizional în ceea ce priveşte proiectul de modificare a legii privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Concret, forţele pro-alegere a primarilor în două tururi ar strânge 179 de voturi, cu 14 mai mult decât numărul necesar.

Tot ce mai lipseşte este voinţa politică. De exemplu, proiectul depus de PMP în legislatura trecută, ajuns deja în for decizional la Cameră, a primit termen pentru adoptarea sau respingerea raportului, de către Comisia juridică, abia pe 17 iunie 2021, adică aproape de vacanţa parlamentară.

Elanul reformei, tăiat din start 

Până în prezent, a fost o singură încercare timidă de discutare a temei. La şedinţa Birourilor Permanente reunite din 16 februarie, preşedinta Senatului, Anca Dragu, îi anunţa pe colegi că pe ordinea de zi este şi schiţa documentului prin care avea loc înfiinţarea Comisia de cod electoral. Liderul minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a ridicat problema luării unei decizii pripite privind această comisie, înainte de a se bate palma pe câteva modificări de principiu.

„În momentul de faţă vorbim despre înfiinţarea unei comisii care modifică Codul electoral şi nu ştim ce intenţii există vizavi de această modificare. Lucrurile astea întotdeauna, repet, s-au discutat între grupurile parlamentare şi eu vă solicit să avem o asemenea discuţie şi abia după aceea să înfiinţăm. E bine să înfiinţăm o Comisie de cod electoral imediat după alegeri, în general, aşa este corect să se întâmple lucrurile, dar în cunoştinţă de cauză şi pe un număr de principii şi de proceduri negociate între grupurile parlamentare, aşa cum s-a întâmplat întotdeauna”, le-a transmis Pambuccian.

Majoritatea partidelor au fost de acord şi au decis că peste o săptămână subiectul va fi reluat. Doar AUR s-a opus, cerând grăbirea constituirii comisiei. Însă coaliţia nu a mai reluat nicio discuţie pe tema Comisiei de cod electoral, deşi au trecut două luni de atunci. Iar premisele dezbaterii revenirii la alegerea primarilor în două tururi nu mai sunt de interes, deşi în urmă cu un an Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea pe această lege, iar Cabinetul PNL a căzut la moţiunea de cenzură.

Liderul deputaţilor USR-PLUS, Ionuţ Moşteanu, a dat asigurări că revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu e un proiect abandonat: „Mai e o discuţie la nivel de lideri pe lucruri tehnice. Dar comisia va fi făcută. Însă vom lua şi discuta mai multe proiecte, nu neapărat doar pe revenirea la alegerea primarilor în două tururi”, a precizat liderul deputaţilor USR-PLUS. Întrebat dacă ar susţine inclusiv iniţiativa AUR, Moşteanu a punctat faptul că viitoarea comisie va stabili pe ce proiect lucrează: „Nu de proiecte ducem lipsă. Avem noi proiect depus, avea şi PMP, acum şi AUR. Trebuie dus până la capăt. Ne trebuie doar coordonare şi timp. Vrem ca la următoarele alegeri să fie cât mai multă lume la urne, să fie o reprezentativitate a aleşilor cât mai mare. Să nu mai vedem primari aleşi cu 8%”.

Nu la fel de convins este liderul senatorilor PNL, Virgil Guran, care a recunoscut faptul că liberalii nu sunt preocupaţi în prezent de această temă. „Părerea mea este că mai durează. Deci nu este un lucru care este foarte urgent sau prioritizat în coaliţie, pentru că avem multe alte probleme urgente acum, care sunt legate de pandemie, probleme economice ş.a.m.d. Ţinem cont şi de faptul că n-o să fie alegeri curând şi este timp să se ajungă la o concluzie în domeniul ăsta”, a declarat liderul senatorilor pentru „Adevărul”.

Ţinut la sertar pentru liniştea coaliţiei  

Situaţia în spatele uşilor e alta. Surse din PNL şi UDMR au recunoscut pentru „Adevărul” că legea e pentru moment blocată pentru a nu supăra formaţiunea condusă de Kelemen Hunor şi pentru ca această formaţiune să nu vină la rândul ei cu iniţiative neagreate de coaliţie, cum ar fi schimbarea pragului privind folosirea limbii maghiare în administraţia publică. „Nu ştiu de ce este atâta grabă cu schimbarea legislaţiei electorale. Suntem de-abia în 2021. Alegerile sunt peste trei ani, iar discuţiile pot avea loc fără nicio problemă anul viitor sau peste doi ani. Caz închis, cum s-ar spune”, a conchis un lider al UDMR pentru „Adevărul”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările