Între voturile bugetarilor şi cele ale pensionarilor, PNL le-a ales pe primele. S-ar putea să-i dea cu minus!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nu înţeleg ce socoteală şi-a făcut PNL! Avem 1,3 milioane bugetari şi 5,2 milioane pensionari. Dacă reducea numărul bugetarilor, fie şi cu 400.000, avea bani să crească pensiile cu 40%. N-a procedat aşa, deşi există o lege pe care s-a angajat s-o respecte. Câte voturi pierde şi câte câştigă? Sigur că acum nu mai poate schimba nimic. Socoteala trebuia făcută la începutul guvernării PNL.

Sunt prea mulţi bugetari?

Orlando Teodorovici declara că 20% dintre bugetari ard gazul, nu fac nimic, plimbă hârtii. Dintr-o discuţie avută în octombrie 2019, rezultă că FMI ar condiţiona un eventual împrumut pentru Romania de concedierea a 30% din bugetari. În contextul exploziei aplicaţiilor informatice, sigur că este mai economic să reduci cu 30% numărul funcţionarilor, să-i înlocuieşti cu computere care, în plus, nu mint, nu fură şi nu cer şpagă.

Florin Cîţu, ministrul de Finanţe, declara: fiecare bugetar este necesar la locul lui de muncă.

Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului Orban, crede altceva:

Acest obiectiv al restructurării aparatului bugetar şi al reducerii nu numai că este absolut necesar, el va fi făcut... Veniturile, toate măsurile de sprijin pe care le-am adoptat în această perioadă, vor reclama în perioada următoare, pentru anul următor, o ajustare a deficitului bugetar care trebuie făcută inclusiv prin restructurarea aparatului bugetar”.

Dovezi că sunt prea mulţi bugetari

Pe lângă opinia lui Ionel Dancă, şi ministrul Agriculturii spune că are în subordine 14.500 salariaţi care gestionează o agricultură eminamente privată. Ce fac atunci cei 14.500 de „specialişti”? Îi sfătuiesc pe fermieri ce să cultive?

SGG, Secretariatul General al Guvernului are 1500 de salariaţi, în 40 de departamente. Ce fac aceşti bugetari?

Ministerul Educaţiei are 850 de salariaţi în minister, şi alte câteva mii în instituţii subordonate. Ministerul a funcţionat în alte perioade şi cu 250 de salariaţi. De ce sunt necesari acum 850?

De ce este necesar ministerul Sportului şi Tineretului? Ca să facă ce? Sportul este practicat în şcoli, universităţi, în cluburi, care nu depind de acest minister. Şi 42 de agenţii judeţene, filiale ale acestui minister, au 3000 de salariaţi. Şi exemplele pot continua.

Toate cheltuielile legate de pandemie s-au făcut prin extinderea deficitului bugetar de la 3% din PIB la 8,6%, posibil să ajungă şi la 10-12%. Bani împrumutaţi, care mai trebuie si returnaţi. Rezultă că guvernul ştie că trebuie restructurat aparatul bugetar, dar amână operaţia aceasta pentru anul viitor.

Numai că anul acesta avem două rânduri de alegeri. Guvernul n-a mai avut bani să mărească pensiile cu 40%, dar are bani să plătească funcţionarea unui aparat bugetar cu 1,3 milioane de oameni. Cei 1,3 milioane de bugetari votează, de regulă, cu PSD, pentru că le-a mărit regulat salariile în ultimii ani. Să zicem că PNL ia de la bugetari 3-400.000 de voturi. Pensionarii sunt 5,2 milioane. Care vor resimţi ca o nedreptate acută mărirea pensiilor doar cu 14%, şi nu cu 40%, cum scrie în Legea pensiilor. Guvernul vine cu explicaţia că România ar intra în faliment, dacă ar fi mărit pensiile cu 40%. Dar a păstrat 1,3 milioane de bugetari, mai importanţi decât pensionarii! PNL riscă să piardă voturile a 4-4,5 milioane de pensionari, care nu stau să-şi facă socoteli de echilibre bugetare, pentru că întotdeauna cămaşa este mai aproape decât haina. Şi se vor întreba: dar pentru 1,3 milioane de bugetari aveţi bani? Ei sunt mai importanţi, deşi mai toţi specialiştii spun că sunt prea mulţi?

30% din bugetari ar fi însemnat circa 400.000. Salariul şi cheltuielile de funcţionare (întreţinerea instituţiilor, logistică, maşini, telefoane, etc.) s-ar ridica la 7.000 de lei de funcţionar. Rezultă o economie de circa 3 miliarde de lei pe lună, 36 miliarde de lei pe an, cel puţin. Bani suficienţi pentru creşterea pensiilor nu cu 14%, ci cu 40%. Şi PNL nu pierdea 4 milioane de voturi de la pensionari. Culmea este că cei 400.000 de bugetari nu rămâneau pe drumuri, domeniul privat îi aşteaptă cu un milion de locuri de muncă acum libere.

În plus, există riscul să vină momentul în care creditorii se vor întreba: mai are România resurse să-şi plătească datoriile? Atunci să vezi reluarea scenariului din 2010!

Urmează scandalul din parlament şi de la CCR

Este posibil ca amendamentele aduse de comisia de Buget-Finante la OUG-ul prin care guvernul a hotărât creşterea pensiilor cu doar 14%, să treacă şi de plenul reunit al Camerelor. Urmează lupte de gherilă la CCR şi preşedinţie. CCR s-a pronunţat deja, Decizia 872/25 iunie 2010:

„Curtea constată că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate”.

„Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acesteia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză practic şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea ca principiu este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei, rezultat în urma aplicării acestui principiu, afectează substanţa dreptului la pensie”.

„Aceasta nu înseamnă că legea nu poate în viitor să reaşeze sistemul de calcul al pensiilor, bazându-se, însă, tot pe principiul contributivităţii, pentru că, în caz contrar, s-ar ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a acestui domeniu”.

Şi reglementările europene spun acelaşi lucru.

Aceste drepturi sunt, conform Protocolului Adiţional nr.1 la CEDO, speranţe legitime ale titularilor, adică bunuri asupra cărora titularii au un drept de proprietate. O reducere de la 40% la 14% a creşterii pensiilor înseamnă o expropriere, interzisă şi de Constituţie, şi de CEDO.

Odată votată şi promulgată Legea pensiilor, aceasta deja consacră ca un „drept câştigat” mărirea pensiilor cu 40%. Rămâne ca preşedintele să mai întoarcă odată în parlament legea de respingere a OUG care prevedea creşterea cu doar 14% a pensiilor. Chestiune de timp, până la urmă guvernul tot va trebui să aplice o creştere de 40% a pensiilor, dar şi dublarea alocaţiilor.

Explicaţiile guvernului că România ar intra în faliment dacă ar mări pensiile cu 40% se lovesc de întrebarea: dar de 1,3 milioane de bugetari aveţi nevoie? Câţi dintre ei taie frunze la câini? Pe ei nu-i vedeţi?

Preşedintele si guvernul au mai făcut o greşeală. Şi-au ostilizat opoziţia şi parlamentul, prin demonizarea PSD. PSD reprezintă, totusi, 3,5 milioane de români prezenţi la urne in 2016. Dacă îi „băgau în seamă”, îi chemau pe toţi la aceeasi masă, să găsească soluţii pentru criza adusă de pandemie, alta era situaţia în prezent. N-au făcut aşa, să mărească pensiile cu 40%, să dubleze alocaţiile copiilor si să mărească salariile profesorilor! Dacă au de unde!

PNL se iluzionează dacă consideră că pensionarii nu-şi vor pune astfel de întrebări. Şi sunt 5,2 milioane! Rămân la concluzia că PNL şi-a făcut o socoteală greşită, când a ales să sacrifice 5,2 milioane de pensionari, cu pensia medie de 1200 lei, pentru a salva 400.000 de bugetari, cu salariul mediu de 3500 de lei.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite