Intervenţie haotică în tragedia din Colectiv - concluziile raportului Corpului de control al Guvernului

Intervenţie haotică în tragedia din Colectiv - concluziile raportului Corpului de control al Guvernului

FOTO MAI

Intervenţia la incendiului din clubul Colectiv, care a avut loc în octombrie 2015, „a fost în mare parte o acţiune necoordonată, cu elemente de improvizaţie a autorităţilor”. Asta se arată în raportului Corpului de Control în care se mai precizează că şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a coordonat doar activitatea de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la faţa locului, nu toate activităţile de intervenţie.

Potrivit raportului întocmit de Corpul de Control al Guvernului, Planul Roşu de Intervenţie nu a fost declanşat imediat, ci abia la 22.50, adică la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgenţă 112 şi la 7 minute de la momentul informaţiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenţiei.
 
Inspectorii guvernamentali au precizat că declanşarea s-a făcut după parcurgea unor etape prevăzute de legislaţia în vigoare, „care pot fi descrise ca fiind birocratice”.
 
„Deşi rezultă că Planul Roşu de Intervenţie a fost declanşat de către Prefectul Municipiului Bucureşti, există elemente de incertitudine cu privire la comunicarea declanşării către toate entităţile implicate în intervenţie. De exemplu, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanşarea Planului Roşu de Intervenţie la nivelul municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Jandarmeria Municipiului Bucureşti şi Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roşu de Intervenţie”, se arată în raportul citat.
 
De altfel, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU) a coordonat, la faţa locului, doar activitatea de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului, nu toate activităţile de intervenţie. 
 
O altă descoperită de Corpul de Control este legată de lipsa aparentă a unei coordonări reale a operaţiunii de intervenţie, care a fost evidenţiată şi de faptul că unele echipaje s-au panicat şi au început să comunice haotic informaţii către dispecerat.
 
Deficit de personal la SABI
 
Inspectorii precizează că pe 30 octombrie 2015, Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov avea 182 de ambulanţe, din care 152 se aflau în stare de funcţionare. Din numărul de ambulanţe funcţionale, în seara accidentului, 76% erau foarte vechi şi în situaţie de casare. 
 
Potrivit legislaţiei şi raportat la numărul populaţiei din Bucureşti şi din judeţul Ilfov, ăe 30 octombrie 2015, SABI ar fi trebuit să funcţioneze cu un număr de 1.740 angajaţi, dar acesta funcţiona doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%.
 
DSP Bucureşti, contradicţii privind numărul pacienţilor internaţi
 
Corpul de Control aminteşte şi de raportul întocmit de Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti ce conţine date contradictorii atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital, cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privinţa controalelor în baza cărora a fost întocmit.
 
Raportul mai arată că din datele aflate la dispoziţia inspectorilor nu rezultă că pe 30 octombrie 2015 ar fi existat Planul Alb cadru la nivelul Ministerului Sănătăţii, iar la nivelul fiecărei unităţi spitaliceşti de urgenţă, din Bucureşti în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată.
 
Unitatea de Arşi de la Floreasca ar fi putut fi folosită
 
De asemenea, se mai precizează că în seara incendiului, Unitatea de Arşi de la Spitalul Floreasca era dotată complet şi funcţională.
 
„Unitatea de îngrijire a arşilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotată şi funcţională, atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente, sterilizării proprii, cât şi a blocului operator”, se mai arată în raportul Corpului de Control.
 
În seara de 30 spre 31 octombrie au fost făcute 78 operaţii în blocul operator din Unitatea de îngrijire a arşilor gravi, dintre care 67 pentru pacienţii victime ale incendiului de la clubul Colectiv şi 11 operaţii pentru pacienţii internaţi în urma altor evenimente. 
 
„Unitatea nu a fost şi nu este folosită, desi este cea mai modernă şi poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienţii cu arsuri grave”, arată insectorii guvernamentali.
 
România nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene
 
Mai mult, în urma controlului s-a stabilit că statul român nu a activat Mecanismul de protecţie civilă al Uniunii Europene, asta deşi el era aplicabil.
 
Inspectorii au mai stabilit că au remarcat lipsa de coerenţă în ceea ce priveşte datele primite de la diversele entităţi implicate. De asemenea au exista date contradictorii şi cu privire la numărul de echipaje existent la faţa locului, numărul total de victime, numărul de pacienţi internaţi în fiecare spital, numărul de pacienţi depistaţi cu infecţii nosocomiale, numărul de pacienţi transferaţi în afara ţării şi locaţia acestora, raportările fiind confuze chiar şi-n privinţa numărului total de decese.
 
În privinţa modului de acţiune al instituţiilor care au intervenit în seara de 30 octombrie 2015, Corpul de Control a precizat că a fost sub medie, existând instituţii care şi-au făcut treaba în mod corespunzător şi unele care au manifestat deficienţe:
     
Corespunzător:
 
Instituţia Prefectului, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare.
 
Au manifestat deficienţe: 
 
  • Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii" Bucureşti – Ilfov - În principal, această instituţie nu a respectat procedurile în ceea ce priveşte posibila declanşare mai devreme a Planului Roşu de Intervenţie, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operaţiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului, nu a reuşit să furnizeze numărul exact şi felul utilajelor care au participat la acţiunea din data de 30.10.2015;
  • Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă - În principal această instituţie nu a respectat  prevederile imperative ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în ceea ce priveşte coordonarea în ansamblu a situaţiilor de urgenţă, nu doar a activităţii de prim ajutor calificat şi asistenţă medicală de la locul evenimentului;
  • Spitalele unde au fost internate victimele - Concluzia se referă, în ansamblu, la spitalele în care au avut internate victime ale incendiului de la clubul Colectiv. Astfel, au fost evidenţiate probleme din cauza inexistenţei planurilor albe de asistenţă în situaţii de urgenţă, la care se adaugă nefuncţionarea la capacitate a Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie  econstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti (Floreasca) şi a raportărilor contradictorii atât în privinţa numărului de victime internate cât şi în privinţa infecţiilor nosocomiale;
  • Direcţia de Sănătate Publică a municipiului Bucureşti - Concluzia are la bază raportul acestei instituţii, care conţine date neconcludente şi contradictorii, atât în ceea ce priveşte numărul pacienţilor din fiecare spital cât şi în ceea ce priveşte numărul infecţiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privinţa controalelor în baza cărora a fost întocmit. De asemenea, inexistenţa planurilor albe la nivelul spitalelor poate fi imputată şi acestei instituţii din cauza neimplicării în elaborarea acestor planuri.
 
Activitatea Institutului Naţional de Sănătate Publică nu a fost evaluată întrucât nu au fost suficiente date şi activitatea acestuia nu a fost vizată de prezenta acţiune de control.
 
„În consecinţă, se impune reformarea radicală şi îmbunătăţirea sistemului de asistenţă de urgenţă în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre în fază prespitalicească, precum şi a asistenţei de urgenţă în cadrul spitalelor”, spun inspectorii guvernamental.
 
De altfel, in document se mai precizează că nu s-a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30 octombrie 2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziţie.
 
Totodată, inspectorii precizează că baza materială a Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi numărul personalului au fost şi sunt insuficiente chiar şi raportat la intervenţia în situaţii obişnuite. Acest lucru afectează grav capacitatea de intervenţie a acestei structuri. La aceasta se adaugă nivelul scăzut al salariilor personalului medical din cadrul SABIF, ceea ce determină plecarea acestuia către alte state.

Tragedia din Colectiv. Bilanţul a ajuns la 64 de morţi 
 
În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane - 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: