Rusia a mutat baterii de rachete de coastă la graniţa cu Finlanda. Analist militar: Moscova, probabil, va spune că se vede încercuită VIDEO

Hotărârea cu care Finlanda vrea să adere la NATO a adus o reacţie rapidă a Moscovei. Kremlinul a transmis că posibila intrare a Finlandei la Alianţă „nu va îmbunătăţi” situaţia securităţii din Europa şi a decis unele mutări de tehnică militară.

„Am spus în repetate rânduri că alianţa (NATO-n.red.) rămâne un instrument orientat spre confruntare şi că extinderea ei în continuare nu va aduce stabilitate pe continentul european”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Într-un clip video se vede cum un sistem de două rachete ruseşti se îndreaptă spre graniţa cu Finlanda, arată dailymail.co.uk. Aceste sisteme de rachete par a fi unele de apărare de coastă K-300P Bastion-P, concepute pentru a ataca şi a distruge de la nave de război şi chiar şi grupuri de luptă ale portavioanelor. 

O baterie K-300P Bastion-P este compusă din 1-2 vehicule de comandă şi control (C2) montate pe camione Kamaz 43101 6×6, un vehicul de sprijin, patru vehicule de lansare bazate pe şasiul MZKT-7930 8×8 şi patru vehicule cu muniţii. Vehiculele de lansare pot fi amplasate la o distanţă de până la 25 de kilometri vehiculele C2. Cel puţin teoretic, sistemele par performante, ele putând fi gata de tragere în cinci minute de la oprirea din marş. Lansatorul mobil poate rămâne activ în standby pentru o perioadă de 3-5 zile sau până la 30 de zile atunci când este însoţit de un vehicul de asistenţă de luptă. 

Sistemul lansează un vector P-800 Oniks, o rachetă supersonică antinavă cu un focos de 200-250 kilograme. Poate zbura cu o viteză de 2,5 Mach la o altitudine de 14.000 de metri înainte de a coborî, în etapa finală, la o altitudine de numai 5 metri. Pentru ghidare, P-800 foloseşte o combinaţie de pilot automat, sistem de navigaţie inerţial şi un radio altimetru. 

Gafă strategică 

Rusia a făcut o „gafă strategică masivă” prin declanşarea invaziei, Finlanda şi Suedia fiind acum gata să se alăture NATO încă din vară, potrivit mai multor oficiali americani. Procentul finlandezilor care vor ca ţara lor să adere la Alianţa Nord-Atlantică a sărit de la 30% la 60% după războiul început de Vladimir Putin în Ucraina. Finlanda are o graniţă de peste 1.300 de kilometri cu Rusia, o armată cu tehnică de ultimă generaţie şi poate mobiliza 300.000 de bărbaţi şi femei pentru război în doar câteva zile.

Premierul finlandez Sanna Marin a spus că parlamentul ţării ei va discuta săptămâna viitoare decizia privind aderarea la NATO, adăugând că nu poate oferi un calendar privind intrarea în Alianţa Nord-Atlantică, însă va fi vorba de săptămâni, nu de luni. Ea subliniat că Finlanda nu poate primi garanţii de securitate de la NATO fără să fie în cadrul Alianţei şi a subliniat că ţara ei trebuie să fie pregătită de o acţiune a Rusiei încă din faza de evaluare a aderării la NATO.

Ar fi bine dacă Finlanda şi Suedia fac alegeri de securitate similare în viitor, a adăugat Sanna Marin. „Există diferite perspective de a aplica pentru aderarea la NATO sau de a nu aplica şi trebuie să le analizăm foarte atent. Dar cred că procedura noastră va fi destul de rapidă, se va întâmpla în câteva săptămâni”, a declarat Marin în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său suedez.

Analistul militar Aurel Cazacu a declarat pentru „Adevărul” că intrarea celor două ţări nordice în NATO ar fi un câştig pentru Alianţă, dar că acest lucru trebuie făcut cu tact. „Finlanda şi Suedia au armate foarte moderne, care sunt dotate cu echipamente de ultimă oră. Cele două ţări au şi industrii de apărare foarte solide care oferă sisteme de armament performane. Pe de altă parte, poate şi din acest motiv, aderarea celor două ţări la NATO va irita Moscova care, probabil, va spune că se vede încercuită”, a precizat Aurel Cazacu.