UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii vrea declasificarea tuturor protocoalelor încheiate de instituţiile din sistemul judiciar cu SRI

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Consiliul Superior al Magistraturii - CSM - sediu - cladire - FOTO Eduard Enea
Consiliul Superior al Magistraturii - CSM - sediu - cladire - FOTO Eduard Enea

Plenul Consiliului Superios al Magistraturii a cerut, în urma şedinţei de astăzi, transmiterea şi demararea procedurilor de desecretizare a tuturor protocoalelor încheiate de instituţiile din sistemul judiciar cu SRI. Codruţ Olaru, vicepreşedintele CSM, a susţinut că atât CSM, Inspecţia Judiciară (IJ) cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au încheiat procoale de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii (SRI).

În urma şedinţei de astăzi, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut protocoalele încheiate de alte instituţii din sistemul judiciar cu serviciile secrete şi demararea procedurilor pentru desecretizarea acestora. În plus, a cerut Curţii Supreme să clarifice dacă au existat protocoale secrete între această instituţie şi serviciile de informaţii.

În ceea ce priveşte protocolul SRI-PÎCCJ, Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Parchetului să comunice dacă protocolul a fost denunţat în mod oficial şi prin ce act, iar Ministerului Justiţiei un punct de vedere cu privire la efectele acestuia.

În plus, CSM a decis să solicite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o serie de precizări cu privire la prevederile protocolului desecretizat, precizări ce privesc constituirea echipelor operative comune, numărul acestora, data constituirii, precum şi aria de acţiune a acestora sub aspectul activităţilor procedurale întocmite; existenţa unui flux de informaţii şi aria acestor comunicări, dacă au existat rapoate de evaluare a criteriilor de aplicare a protocolului şi instituţia la iniţiativa căreia s-a realizat protocolul şi căror instituţii din sistemul judiciar le-a fost înaintat.

Comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii

În continuarea demersurilor iniţiate în şedinţa Plenului din 20 martie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii, în şedinţa Plenului de azi, 4 aprilie 2018, reafirmând interesul major al acestei instituţii privind clarificarea problemelor de interes public privind independenţa justiţiei şi înlăturarea oricăror suspiciuni în legătură cu integritatea sistemului judiciar, în contextul declasificării Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii în anul 2009, a decis:

1. Transmiterea către Consiliul Superior al Magistraturii a protocoalelor încheiate cu structuri/servicii de informaţii, în materialitatea lor, de către instituţiile din cadrul sistemului judiciar care au comunicat existenţa unor asemenea protocoale.

2. Transmiterea unei solicitări către instituţiile emitente, în vederea demarării procedurilor necesare pentru declasificarea protocoalelor.

3. Emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se comunica dacă Protocolul încheiat în 2009 (declasificat) a fost denunţat în mod formal şi prin ce act.

4. Transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel, pentru a comunica dacă au existat sau există protocoale clasificate încheiate între instanţe şi parchete.

5. Emiterea unei adrese către Ministerul Justiţiei, pentru a exprima un punct de vedere cu privire la efectele şi conţinutul Protocolului de cooperare încheiat între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii în anul 2009.

6. Transmiterea unei solicitări către CSAT în vederea comunicării Hotărârii nr. 17/2005, iar în situaţia în care hotărârea are caracter secret, să se aprecieze asupra desecretizării.

7. Emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu solicitarea de a comunica protocoalele menţionate la art. 64 alin. (2) din Protocol precum şi Protocolul încheiat în anul 2003 între Parchetul Naţional Anticorupţie şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi de a lua măsurile necesare în vederea desecretizării acestora.

8. Transmiterea unei solicitări către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a comunica:

- dacă au fost constituite echipe operative comune, numărul acestora, data constituirii, precum şi aria de acţiune a acestora sub aspectul activităţilor procedurale întocmite;

- dacă a existat un flux de informaţii şi s-au realizat comunicările prevăzute la art. 6 din Protocol, aria acestor comunicări, numărul şi data acestora;

- dacă au existat comunicări în temeiul art. 7 alin. (1) din Protocol, cu excepţia infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 51/1991;

- dacă s-au întocmit rapoarte de evaluare periodică cu privire la criteriile de aplicare a Protocolului şi comunicarea acestora;

- instituţiile din cadrul sistemului judiciar către care a fost înaintat Protocolul;

- instituţia la iniţiativa căreia s-a realizat încheierea Protocolului;

- dacă există acte adiţionale, acte subsecvente la acest Protocol.

Dana Gîrbovan (UNJR): Este şocant că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încheiat un protocol cu un serviciu secret

Preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) Dana Gîrbovan s-a declarat şocată de faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat un protocol de cooperare cu un serviciu de informaţii, adăugând că este "dincolo de imaginaţia” ei ce ar putea conţine acel protocol. Gîrbovan a cerut vicepreşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), într-o intervenţie în sistem videoconferinţă în şedinţa de plen de miercuri, să spună când a fost încheiat protocolul şi cu ce serviciu.

"Am înţeles că au fost încheiate protocoale de către Înalta Curte, de către Inspecţia Judiciară, CSM şi procurorul general. Sunt absolut şocată, trebuie să vă mărturisesc. (...) Pentru mine este absolut şocant să aflu că ÎCCJ, care este vârful puterii judecătoreşti, preşedintele Înaltei Curţi reprezintă puterea judecătorească, a semnat protocoale de colaborare cu un serviciu de informaţii, pentru că este dincolo de imaginaţia mea ce ar putea conţine un astfel de protocol”, a declarat Dana Gîrbovan în plenul Consiliului.

Judecătoarea i-a cerut vicepreşedintelui CSM să spună când a fost încheiat acest protocol şi cu ce serviciu de informaţii.

Codruţ Olaru i-a răspuns că nu poate face acest lucru, având în vedere că toată corespondenţa primită de CSM de la instituţiile judiciare este clasificată. "Cu mare plăcere aş face acest lucru. Am spus că toată corespondenţa pe care CSM a primit-o de la instituţiile partenere, de la cele ale sistemului judiciar, este una clasficată. Să diseminăm acum în spaţiul public data încheierii protocolului, obiectul acestui protocol, data potenţialei denunţări, excede unui astfel de cadru. Această discuţie să o aveţi cu preşedinta Înaltei Curţi, e cea mai în măsură să aibă acest dialog”, a spus Olaru.

Referitor la protocolul dintre Ministerul Public şi SRI, Dana Gîrbovan a spus că Parchetul ar trebui să facă publică lista instituţiilor care au primit documentul.

"Parchetul să facă public toate instituţiile către care s-a diseminat acest protocol. Cred că au fost făcute 240 de exemplare. Deci către cine a fost diseminat? A fost trimis parchetelor, instanţelor, să vedem şi acest lucru”, a mai spus judecătoarea.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Inspecţia Judiciară (IJ) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au încheiat procoale de cooperare cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), a declarat vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, în şedinţa de plen.

Potrivit acestuia, în urma solicitărilor transmise instituţiilor judiciare, după cum s-a decis la ultima şedinţă de plen a CSM, Înalta Curte, Inspecţia Judiciară şi Ministerul Public au transmis că au încheiat protocoale cu SRI. El a precizat că şi la nivelul CSM a fost încheiat un protocol cu SRI, însă acesta a fost anulat în 2017.

Codruţ Olaru: Analiza trebuie să ţină cont de contextul în care funcţiona justiţia acum 10 ani

 Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, a declarat în cadrul dezbaterilor din cadrul Plenului CSM de astăzi, că cererile de desecretizare ale protocoalelor încheiate cu serviciile secrete sunt justificate, susţinând că este un lucru bun ca societatea să ştie că procurorii nu au acţionat cu metode la limita legii.

"Concluzionând, sunt de acord să mergem mai departe, să progresăm în verificările pe care trebuie să le facem şi personal cred că este de bun augur ca societatea să ştie că procurorii nu au acţionat obscur, nu au acţionat cu metode la limita legii, de aceea parte din propunerile dumneavoastră sunt absolut justificate, cred însă că trebuie creat contextul global al analizei acestui gen de informaţii", a afirmat acesta.

Pe de altă parte, Codruţ Olaru a ţinut să sublinieze că nu se poate discuta despre acest protocol pe care Ministerul Public l-a încheiat în 2009, fără contextul general în care funcţiona justiţia acum 10 ani, afirmând că în acestă dezbatere nu se poate pleca de la premisa că un protocol poate genera abuzuri din principiu.

"Nu doar Ministerul Public a încheiat protocoale la acel moment. Şi înainte, şi ulterior, avem exemple în 2016, alte entităţi cu responsabilitate maximă din sistemul judiciar au încheiat astfel de protocoale. Nu putem pleca de la premisa de principiu că un protocol poate genera abuzuri, poate genera disfuncţionalităţi, poate genera chestiuni la limita legii. De aceea, mă raliez şi eu opiniei pe care unii colegi au exprimat-o, că analiza pe care o facem pe acest protocol să fie o analiză integrată, o analiză care să vizeze toată perspectiva acestui gen de colaborări la nivel instituţional pe întreg sistemul judiciar", a mai spus Codruţ Olaru.

Vicepreşedintele CSM a sublinait faptul că trebuie găsit un echilibru între nevoia societăţii de a fii la curent cu temele de interes şi necesitatea de a proteja mijloacele investigative ale autorităţilor.

"E adevărat, poate şi formaţia de procuror mă face să fiu puţin mai rezervat atunci când public ne dorim să cerem desecretizarea tuturor protocoalelor. Sunt protocoale care au un caracter eminamente tehnic, de multe ori, care acoperă probleme care sunt de interes major pentru orice stat din Europa şi din lume. Nu putem să ne ducem cu desecretizarea într-o limită a extremului", a completat acesta.

Acesta a mai afirmat şi că deşi, în principiu, Inspecţia Judiciară este cea care trebuie să conducă verificările prealabile, în acest caz, consideră că pentru o evaluare „serioasă, asumată, instituţională” este necesară o asumare directă din partea CSM-ului. 

"Cred că este important astăzi să stabilim entitatea care va face acea evaluare. De principiu ştim cu toţii că Inspecţia Judiciară este cea care trebuie să realizeze tot ceea ce înseamnă verificări prealabile afectării independenţei. Trebuie în schimb să recunoaştem cu toţii dacă pe acest segment, IJ, care are un protocol încheiat ulterior celui din 2009 pe care îl analizăm astăzi, este în măsură să realizeze o astfel de evaluare. Dacă vrem să facem o evaluare serioasă, asumată, instituţională, cred că CSM-ul trebuie să şi-o asume, la nivel direct, un aparat propriu la nivelul membrilor care suntem astăzi prezenţi", a afirmat Olaru.

Mai mulţi membri ai CSM, printre care şi Victor Alistar, membru din partea societăţii civile, au cerut declasificarea protocoalelor.

"Deşi suntem CSM, nu avem dreptul de a vedea documente clasificate, motiv pentru care cred că e necesar să se solicite desecretizarea acelor protocoale încheiate de autorităţile din sistemul judiciar, pentru a face o analiză în plenul Consiliului. E o chestiune de procedură", a spus acesta.

Judecătoarea Gabriela Baltag a cerut la rândul ei desecretizarea protocoalelor, afirmând că este necesară o amânare a discuţiilor pentru a putea fi abordate o arie mult mai largă de teme pe care acest subiect le implică.

"Deşi sunt membru al CSM, nu m-am uitat pe protocoale şi nu m-aş uita pe unul, dacă nu e declasificat, odată pentru că nu am certificat ORNISS şi pentru că refuz să semnez declaraţie de confidenţialitate. Ce nu vede societatea nu vreau să văd nici eu. Avem un protocol deja clasificat şi a mers în spaţiul public. (...) Cred că sunt foarte multe lucruri de lămurit, este clar că trebuie să facem un pas înainte şi solicit amânarea discuţiilor", a mai spus Gabriela Baltag.

APADOR-CH: Desecretizarea protocoalelor este insuficientă. Soluţia democratică nu este încheierea de protocoale secrete

Organizaţia Non-Guvernamentală APADOR-CH susţine, într-un comunicat remis presei, că recenta desecretizare a protocolului de cooperare încheiat între SRI şi PÎCCJ este „benefică însă insuficientă”.

„Procedurile de interacţiune dintre aceste entităţi ar trebui să fie pe deplin transparente, publice, nu doar pentru că aceasta este o cerinţă rezonabilă într-o societate democratică, ci şi pentru că transparenţa are un rol deloc de neglijat pentru prevenirea şi remedierea posibilelor încălcări de lege sau de principii democratice care ar putea exista în reglementările ascunse examenului critic al opiniei publice”, se arată în comunicatul APADOR-CH.

În expunerea de motive, organizaţia susţine că, în ceea ce priveşte prevederile protocolului SRI-PÎCCJ recent desecretizat, şi în special revederile privind constituirea de echipe comune procurori-lucrători SRI (art.3) şi de planuri comune pentru constatarea, printre altele, de infracţiuni “grave” (art. 17), „justifică presupunerea rezonabilă că lucrătorii SRI au avut acces la conţinutul unor dosare penale, cel puţin al dosarelor pentru care au fost instituite respectivele echipe comune şi au fost întocmite planuri comune de acţiune”. Astfel, APADOR-CH reaminteşte faptul că în perioada încheierii protocolului (anul 2009), când era în vigoare vechiul Cod de procedură penală, implicarea SRI într-un dosar penal nu putea depăşi punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică.

„APADOR-CH precizează că dacă fostele sau actualele prevederi legale păreau său par prea restrictive pentru entităţile implicate în combaterea fenomenului infracţional (de exemplu, lupta împotriva corupţiei) soluţia democratică nu este încheierea de protocoale secrete prin care să se adauge la Codul de procedură penală sau la alte legi, ci iniţierea, în mod transparent, a unor modificări legislative, care să fie supuse dezbaterii publice şi, apoi, aprobării parlamentului”, se mai arată în comunicatul citat.

Nu în ultimul rând, organizaţia solicită desecretizarea de urgenţă a oricărui alt protocol secret încheiat între SRI şi alte instituţii din sistemul juridic, precum şi denunţarea în public de către SRI şi PÎCCJ a protocolului încheiat în anul 2009.

În data de 20 martie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis transmiterea unei solicitări către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, Institutul Naţional al Magistraturii, Şcoala Naţională de Grefieri şi Inspecţia Judiciară, în vederea comunicării către CSM, în măsura în care există, a protocoalelor încheiate cu serviciile/structurile de informaţii, începând cu data de 01.01.2005.

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat, vineri, protocolul de colaborare încheiat de SRI cu Parchetul General în anul 2009. Protocolul a fost semnat în februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi a înlocuit documente similare încheiate chiar imediat după înfiinţarea de către Guvernul Năstase a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), actuala DNA.

Documentul are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea şi prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Niţu, fiind aprobat de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general şi de George Maior, director al SRI.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a solicitat ieri desecretizarea tuturor protocoalelor încheiate între SRI şi PG începând cu anul 1990, cât şi publicarea tuturor deciziilor CSAT ce au legătură cu justiţia.

„Solicităm public atît Parchetului General, cât şi SRI-ului, să publice de îndată absolut toate protocoalele ori înţelegerile de cooperare pe care le au din 1990 până în prezent, încheiate între oricare dintre structurile lor din subordine. De asemenea, solicităm public CSAT-ului să publice toate hotărârile pe care le-a emis din 1990 şi privesc ori au legătură cu justiţia”, se arată în comunicatul UNJR.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite