Autorităţile învaţă într-un exerciţiu internaţional cum să reacţioneze la un cutremur devastator în Bucureşti. De ce a fost aleasă capitala României

Autorităţile învaţă într-un exerciţiu internaţional cum să reacţioneze la un cutremur devastator în Bucureşti. De ce a fost aleasă capitala României

Forţele de intervenţie s-au concentrat pe ajutarea "răniţilor"   FOTO Inquam Photos/George Calin

Bucureştiul a fost ales să fie scena unui exerciţiu internaţional de întervenţie după un cutremur catastrofic pentru că specialiştii în domeniui consideră că ne aflăm într-o zonă seismologică atipică. Chiar  Charles Richter, binecunoscutul geofizician american, a subliniat, cu zeci de ani în urmă, după catastrofa din 1977, periodicitatea pronunaţată a seismului vrâncean şi pericolul în care se află capitala României.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mii de morţi şi răniţi, zeci de mii de persoane dispărute sau sinistrate şi pagube de miliarde de euro. Cam acestea ar fi consecinţele unui seism de peste 7 grade resimţit în Capitală. Modul în care pot răspunde autorităţile din România şi nu numai la o a astfel de catastrofă este testat în aceste zile în cel mai mare exerciţiu de protecţie civilă la nivel european.  În cadrul simulării a fost declaşat şi Mecanismul de Protecţie Civilă a UE prin care se cere ajutorul extern. 
 
Exerciţiul „Seism 2018”, care se întinde pe durata a cinci zile şi cuprinde inclusiv intervenţia la o serie de replici ale seismului principal, este monitorizat de specialişti NATO, SUA şi UE care vor să vadă cum poate răspunde comunitatea unui eventual astfel de dezastru. Autorităţile au luat în calcul faptul că un astfel de seism ar afecta clădirile vechi din centrul Capitalei.
 
De ce este înfrăţit Bucureştiul cu Hindukush (India)
 
Unul dintre motivele pentru care a fost ales Bucureştiul pentru un astfel de exerciţiu-şcoală este că, potrivit specialiştilor în seismologie, din cauza poziţionării, Bucureştiul este capitala care prezintă cel mai mare risc seismic din Europa, iar următorul cutremur comparabil ca intensitate cu acela din 4 martie 1977 va determina prăbuşirea a aproximativ 170 de clădiri doar în Capitală. Este vorba de construcţiile încadrate în clasa I de risc seismic, cele mai multe dintre ele fiind în sectorul 1, potrivit listei de imobile expertizate.
 
Nicăieri în lume nu există o concentrare de populaţie atât de expusă la cutremure provenind sistematic din aceeaşi sursă
Charles Richter geofizician
 
Potrivit unei afirmaţii a geofizicianului Charles Richter (cel care dă numele scării de magnitudine - n.r.), trimisă în anii 80 specialiştilor români şi citată de National Geografic, capitala României este una dintre aglomerările urbane cele mai expuse la cutremure. „Nicăieri în lume nu există o concentrare de populaţie atât de expusă la cutremure provenind sistematic din aceeaşi sursă. Singurele fenomene asemănătoare sunt cutremurele repetate ce au loc în adâncime în regiunea Hindukush, din India", a spus Richter.
 
Scenariul, mii de morţi, zeci de mii de sinistraţi
 
Potrivit scenariului, sâmbătă dimineaţă, la ora 08.37, în zona Vrancea, s-a produs un cutremur major, cu magnitudinea de peste 7,5 grade pe scara Richter, unda seismică având ca axă de deplasare Bucureşti - Alexandria - Sofia şi Iaşi - Chişinău. 
 
Bucureştiul este grav afectat. Concret, în zona centrală a Capitalei, Universitate - Centrul Vechi, s-au prăbuşit parţial sau total nu mai puţin de 12 clădiri. Apoi, în zona Ştefan cel Mare - Calea Dorobanţi –4 imobile de locuinţe şi a fost avariat un corp de clădire al Spitalului Colentina în care erau internate 50 de persoane. În Zona 3, strada Boteanu - Şoseaua Colentina, un imobil s-a prăbuşit şi aproximativ 80 de persoane au fost surprinse sub dărâmături. „Calea Victoriei, Calea Dorobanţi, Dacia, Magheru - prăbuşite două blocuri de locuinţe...", a detaliat secretarul de stat Raed Arafat scenariul exerciţiului. Conform scenariului, până ieri la prânz erau înregistrate 2098 de persoane decedate, 3912 de răniţi, 7250 de persoane dispărute, 30.000 de persoane sinistrate şi alte 130.000 de persoane afectate.
 
Intervenţii în timp real
 
Conform scenariului, la intervenţiile din Bucureşti participă echipaje ISU din mai multe judeţe care s-au deplasat rapid la cererea colegilor din Capitală. La intervenţii au participat şi piloţii de elicoptere ai MAI care s-au ridicat în aer pentru a identifica mai repede zonele calamitate.
 
Autorităţilor afirmă că intervenţiile celor de la IGSU, Poliţie, Jandarmerie, Armată şi SMURD se fac în timp real. Inclusiv operaţiunile de cautare salvare, scoatere de sub dărâmături sau instalarea centelor de refugiaţi din la Voluntari şi Afumaţi sau Arena Naţională. Astfel, „salvarea persoanelor blocate” se face efectiv cu decopertarea pereţilor unor clădiri dezafectate cu scule special achiziţionate de IGSU. Totul pentru a se vedea cât durează efectiv o astfel de intervenţie. 
 
Şi Ministerul Apărării Naţionale s-a implicat în simulare, Direcţia Medicală instalând un spital de campanie. Acesta asigură toate facilităţile spitaliceşti necesare intervenţiei în situaţii de urgenţe civile: triaj, laborator, radiologie, farmacie, sterilizare, modul operator A, modul operator B, postoperator A, postoperator B, module de recuperare, modul CIS (comunicaţii şi informatică).
 
În plus avioanele Spartan şi Hercules ale Forţelor Aeriene au fost pregătite pentru a transporta răniţii. A şi fost efectuat un zbor până la Cluj, simulând cât mai bine condiţiile reale. Pe toată perioada zborului staţiile ATI de la bordul aeronavelor au funcţionat fiind exersată inclusiv transportarea unor persoane intubate.
 
Numai 20 de clădiri reabilitate
 
În ultimii 27 de ani, autorităţile locale au reabilitat doar 20 de construcţii din cele câteva sute aflate pe lista clădirilor catalogate ca fiind cu risc seismic 1. Primăria Capitalei promite ca în viitor lucrurile să se mai îndrepte în acest domeniu. Concret, s-au alocat 10 milioane de euro pentru reabilitarea a 40 astfel de clădiri construite, în general la începutul anilor 1900.
 
Pagube de miliarde
 
Ultimul cutremur catastrofal, cel din 1977, a cauzat 1.578 de morţi şi 11.300 de răniţi, a doborât sau avariat grav 35.000 de locuinţe şi clădiri industriale. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, paguba directă a fost de peste 2 miliarde de dolari, iar amortizarea efectelor pe termen lung a mai absorbit tot în jur de 2 miliarde de dolari.
 
Străinii au sărit în ajutor

În urma apelului internaţional pe care România l-a lansat ca urmare a „cutremurului” din 13 octombrie, au fost dislocate 7 ambulanţe din Austria, 4 din Italia, una din Ungaria, două camioane pentru posuri medicale avansate nivel I, din Italia şi trei camioane din Austria. La Bucureşti au mai ajuns o echipă de căutare- salvare din Bulgaria şi paramedici cu o ambulanţă din Republica Moldova.
În plus, în sprijinul echipelor medicale mobile ce acţionează pentru salvarea răniţilor rezultaţi  în urma seismului major, s-a alăturat şi o echipă formată din 168 de medici şi asistenţi medicali din Israel. Aceştia vor acţiona în incinta spitalului mobil de tip 3 israelian, dislocat şi el în acest exerciţiu.  Spitalul israelian este dotat la cele mai înalte standarde şi asigură îngrijire specializată a victimelor/persoanelor afectate, inclusiv prin posibilitatea intervenţiilor chirurgicale (pediatrice, maxilo-faciale, de reconstrucţie etc ) şi asigurarea spaţiilor de terapie intensivă.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările