„Rogozin, un Rambo cu girul lui Putin“. Cum comentează analiştii aventurile vicepremierului rus în Moldova

„Rogozin, un Rambo cu girul lui Putin“. Cum
comentează analiştii aventurile vicepremierului rus în Moldova

Dmitri Rogozin, alături de liderii separatişti, la parada de 9 mai din Tiraspol FOTO: Facebook

Într-o scurtă vizită în stânga Nistrului, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a reuşit să provoace scandaluri diplomatice în trei ţări, să ameninţe, din nou, Chişinăul şi să încurajeze făţiş regimul separatist. Chiar dacă este cunoscut pentru declaraţiile şocante, este evident faptul că are sprijinul Kremlinului pentru a ameninţa Moldova, spun analiştii.

În pofida recomandărilor Chişinăului să se abţină de la acţiuni ce-ar destabiliza situaţia în regiune, vicepremierul rus a participat şi în acest an la parada de 9 mai organizată de regimul separatist din stânga Nistrului şi a lansat ameninţări la adresa ţării noastre. „Conducerea Republicii Moldova a decis ca ţara să se îndrepte spre Europa, dar astfel vor avea de suferit moldovenii care lucrează în Federaţia Rusă. Noi vă atenţionăm direct că vor fi consecinţe grave în cazul în care Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană“, a declarat Dmitri Rogozin, la Tiraspol. El s-a arătat nemulţumit de faptul că reprezentanţii republicii autoproclamate nu sunt invitaţi la discuţiile privind asocierea la UE. „Acest lucru ar putea duce la o blocadă economică pentru regiune. Rusia va acţiona astfel încât să asigure condiţii normale de trai locuitorilor regiunii“, a promis reprezentantul preşedintelui rus pentru Transnistria.

Vizita „neoficială“ în Moldova s-a transformat într-o adevărată epopee, descrisă de Rogozin pas cu pas pe reţelele de socializare. Trimisul lui Putin s-a plâns că Ucraina şi România i-au interzis tranzitul, menţionând că data viitoare va zbura la bordul unui Tu-160. „Ameninţarea cu folosirea unui bombardier strategic de către un vicepremier rus reprezintă o declaraţie foarte gravă, în actualul context regional, în care Federaţia Rusă a încălcat suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, iar forţe separatiste proruse violează grav ordinea publică din statul vecin“, a răspuns Ministerul de Externe de la Bucureşti, explicând că România s-a aliniat sancţiunilor impuse de UE oficialilor ruşi din cauza crizei din Ucraina.

Surpriza de la bord

Rogozin a plecat acasă cu un avion de linie, iar charterul în care se afla restul delegaţiei ruse s-a întors pe Aeroportul Internaţional Chişinău. Presa a scris că nava ar fi fost forţată să părăsească spaţiul aerian al Ucrainei de către două avioane de interceptare, versiune catalogată de autorităţile de la Kiev drept „o minciună şi un truc politic“. Ruta specială transporta şi câteva cutii cu listele cu semnături ale locuitorilor regiunii pentru recunoaşterea independenţei Transnistriei, pe care autorităţile moldovene le-au confiscat pentru a verifica legalitatea acestora.

Asociaţia comunităţilor ruse din Transnistria i-a înmânat semnăturile în favoarea alipirii regiunii la Rusia

Ulterior, vicepremierul rus s-a lăudat că cea mai mare parte a semnăturilor a ajuns, totuşi, la Moscova, împreună cu adresarea transnistrenilor către conducerea Rusiei. „Chiar dacă ele poartă, mai degrabă, un caracter simbolic decât juridic, sunt importante pentru noi. Aşa sau altfel, provocările Chişinăului vor avea urmări serioase pentru relaţiile noastre bilaterale“, a avertizat emisarul Kremlinului.

La pescuit pe Nistru, cu ministrul Culturii Vladimir Medinski. ƒ„Pe malul celălalt e Moldova“, a comentat Rogozin

De această dată, Chişinăul a avut o reacţie tranşantă. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a notat că „demnitarul rus şi-a permis, pentru a câta oară, aprecieri şi comentarii eronate vizavi de alegerea suverană de dezvoltare a ţării noastre“ şi că acţiunile sale „nu contribuie la avansarea procesului de reglementare a conflictului transnistrean“.

„Vrem să fim trataţi cu respect“

Premierul Iurie Leancă i-a reamintit că Republica Moldova este un stat independent. „Deşi suntem o ţară mică şi avem probleme, noi avem demnitate. E timpul că domnul Rogozin să înţeleagă că Moldova trebuie să fie tratată cu respect, aşa cum sunt tratate şi alte ţări care sunt subiecte ale dreptului internaţional“, a reclamat şeful Guvernului de la Chişinău. Prim-ministrul a remarcat că vizita lui Dmitri Rogozin „nu prea se încadrează în relaţiile bune, pragmatice şi constructive pe care le avem cu Federaţia Rusă“, lăsând să se înţeleagă că acesta nu vorbeşte în numele statului rus, reprezentat, de fapt, de preşedinte, premier şi ministrul de Externe.

Referindu-se la listele ce urmau să fie scoase din ţară, Iurie Leancă s-a arătat nedumerit „cum se încadrează ele în poziţia oficială a Federaţiei Ruse, care mereu a susţinut principiul integrităţii Republicii Moldova“. Tocmai pentru a clarifica aceste aspecte, ambasadorul rus a fost convocat la Ministerul de Externe.

Fără progrese în formatul 5+2

Şi  preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a declarat că „Republica Moldova este interesată să aibă un dialog contructiv cu Federaţia Rusă, dar această relaţie trebuie să exprime şi un respect reciproc“. „Cu părere de rău, a devenit o tradiţie ca declaraţiile şi acţiunile acestui politician să nu se încadreze în această optică. În pofida unor astfel de acţiuni, nu trebuie să ne lăsăm provocaţi. Trebuie să continuăm dialogul cu calm“, a punctat şeful Legislativului.

Cât priveşte problema transnistreană, Igor Corman a spus că în acest an nu trebuie să nu ne aşteptăm la progrese spectaculoase în negocierile în formatul 5+2, ţinând cont de conflictul ruso-ucrainean şi de alegerile parlamentare din toamnă. „Când am negociat Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb, am avut în mintea noastră şi regiunea din stânga Nistrului. Nu există niciun fel de blocadă. Vom face tot posibilul ca şi în continuare să nu existe bariere. Interesul nostru e ca şi această regiune să se integreze în UE“,
a adăugat Igor Corman.

„Un fel de Rambo care s-a luptat cu avioanele“

Analiştii politici vorbesc despre caracterul sfidător şi provocator al vizitei vicepremierului rus. Veaceslav Berbeca, director de programe la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul“, consideră că Dmitri Rogozin a recurs la tot felul de trucuri pentru a pune presiune politică asupra autorităţilor de la Chişinău ca acestea „să se gândească o dată în plus dacă vor să semneze Acordul de Asociere cu UE“. „Scopul final al acestui joc este de a păstra Republica Moldova în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse“, explică expertul. El crede că, după embargoul vinurilor, ar trebui să ne aşteptăm la o nouă lovitură din partea Kremlinului ce-ar putea veni sub forma unor interdicţii sau chiar de vize pentru migranţii moldoveni.

„Rogozin face circ, dar este evident că nu o face din capul lui şi că are girul lui Putin. Declaraţii lui trebuie citite printre rânduri, însă nu e cazul să reacţionăm isteric. Trebuie să avem o atitudine calmă, să analizăm mesajele şi să fim pregătiţi de eventuale provocări“, recomandă lectorul universitar.

Provocare şi tentativă de victimizare

În opinia lui Cristian Ghinea, directorul Centrului Român de Politici Europene, aventurile demnitarului rus au fost penibile. „Probabil, Rogozin vrea să se prezinte poporului rus ca un fel de Rambo care s-a luptat cu avioanele şi căruia i-a reuşit totul. E penibil, pentru că Federaţia Rusă ar trebui să aibă o prestanţă, nu doar să recurgă la clovni“, comentează specialistul. În acelaşi timp, vizita ar fi „o provocare pentru Moldova şi o tentativă de victimizare, prin care ruşii încearcă să demonstreze că moldovenii nu lasă oamenii să treacă în Transnistria, că e o blocadă acolo“.

Întrebat despre scenariile ce ar putea urma, Cristian Ghinea spune că, în cel mai rău caz, Rusia va recunoaşte independenţa Transnistriei. „S-ar putea să mai fie şi nişte provocări în perioada imediat următoare, la care aş sfătui Chişinăul să nu răspundă, să nu se angajaze într-o escaladare a animozităţilor cu Rusia. Este importantă semnarea Acordului de Asociere cu UE, după care discuţiile să fie reluate“, mai afirmă analistul român.

„În perspectivă, Rusia are de pierdut“

Expertul în problema transnistreană Oazu Nantoi susţine că, dacă ar fi vrut să recunoască republica separatistă, Rusia ar fi făcut-o demult, fără să întrebe Chişinăul şi fără să aibă nevoie de semnăturile localnicilor. „Oamenii din stânga Nistrului caută paşapoarte moldoveneşti, agenţii economici aşteaptă ca asupra lor să se răsfrângă prevederile Acordului de Liber Schimb. Realităţile se schimbă şi, în perspectivă, Rusia are de pierdut“, estimează specialistul. Nantoi consideră că autorităţile din Moldova, Ucraina şi România au procedat corect atunci când au confiscat listele şi nu l-au lăsat să zboare de colo-n colo, iar demnitarul rus s-a compromis înscenând acest spectacol.

Şi fostul ministru român de Externe Adrian Cioroianu este de părerea că afirmaţiile vicepremierului rus nu reprezintă un avertisment, ci bravada unei persoane care, prin acest tip de discurs, se descalifică singur. „Rogozin este foarte fragil din punct de vedere emotiv şi reacţionează în consecinţă, ameninţă că trimite bombardiere sau că va face dezvăluiri senzaţionale despre alte state. Este frustrarea unui om care nu poate face altceva şi care reacţionează astfel la şocul de a se vedea pe lista persoanelor sancţionate de UE. Probabil, credea că funcţia sa de vicepremier îl pune la adăpost de sancţiuni“, precizează diplomatul. 

Cioroianu relevă şi latura propagandistică a declaraţiilor lui Rogozin: „A şi scris pe Twitter că nu i se putea face o reclamă mai bună de atât. Vrea să pară un apărător al ruşilor în afara Rusiei“.

Doi ani de declaraţii scandaloase

Dmitri Rogozin este vicepremier din decembrie 2011, iar din martie 2012 - şi reprezentant special al preşedintelui rus pentru conflictul transnistrean. Chiar de la numirea în funcţie, acesta a făcut mai multe declaraţii scandaloase la adresa ţării noastre. În prima vizită efectuată în noua sa calitate, din aprilie 2012, emisarul Kremlinului a avertizat că, pentru rezolvarea diferendului transnistrean, Chişinăul trebuie să accepte Tiraspolul ca parte egală de dialog şi să recunoască rolul Rusiei ca „unicul stat care dispune de forţă şi autoritate politică în regiune“. În scurt timp, Rusia a anunţat că a alocat Transnistriei circa 30 de milioane de dolari şi că va moderniza trupele ruseşti din regiunea separatistă.

În noiembrie 2012, Rogozin a revenit în Moldova, dar s-a aflat mai mult în stânga Nistrului. Atunci el a insistat asupra deschiderii unui consulat rusesc la Tiraspol. „Dacă am spus că aici va fi consulatul nostru, înseamnă că va fi. Rusia e o ţară mare şi obţine întotdeauna ceea ce vrea“, a declarat vicepremierul rus.

Pe 9 mai 2013, Rogozin a sărbătorit Ziua Victoriei la Tiraspol şi la Chişinău, unde a susţinut că „Transnistria este o parte a Rusiei, iar Moldova trebuie să se apropie de Rusia şi să adere la Uniunea Euroasiatică“. După această vizită, a fost lansat proiectul social „Integrarea Euroasiatică“, în cadrul căruia Rusia a oferit peste 140 de milioane de dolari pentru construcţia unor spitale, şcoli şi grădiniţe în Transnistria.

Cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, la inaugurarea troleibuzelor cumpărate din ajutorul rusesc

Pe 2 septembrie 2013, Rogozin ne-a ameninţat, chiar în clădirea Guvernului de la Chişinău, că în drumul nostru spre UE „am putea pierde vagoane“ şi ne-a urat, sugestiv, să nu îngheţăm la iarnă. Chiar dacă livrările de gaze nu au fost sistate, la doar o săptămână Moscova a introdus un nou embargo la vinurile moldoveneşti şi i-a speriat cu restricţii pe cetăţenii noştri aflaţi la muncă în Rusia.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările