În Republica Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Curtea Constituţională a dat avizul pentru dizolvarea Parlamentului

În Republica Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Curtea Constituţională a dat avizul pentru dizolvarea Parlamentului

Maia Sandu prezintă în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale argumentele ce justifică dizolvarea Parlamentului

Preşedintele Maia Sandu a obţinut o primă victorie. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a admis joi, 15 aprilie, sesizarea Maiei Sandu privind constatarea circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului şi a dat avizul în acest sens. Astfel, Maia Sandu urmează în timpul apropiat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului şi să anunţe data alegerilor parlamentare anticipate.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE 15.40 Consilierul prezidenţial în domeniul justiţiei, Olesea Stamate, nu a putut răspunde la întrebarea când Maia Sandu va semna decretul privind dizolvarea Parlamentului. Stamate susţine că decretul nu poate fi semnat pe durata stării de urgenţă şi că există o sesizare la CCM pe acest subiect. Totodată, consilierul a precizat că în scurt timp Maia Sandu va organiza un briefing de presă unde va oferi detalii.

Maia Sandu a fost prezentă la şedinţa Curţii şi a adus mai multe argumente ce ar justifica dizolvarea Parlamentului. În special, Maia Sandu s-a referit la articolele din Constituţie ce prevăd că Parlamentul poate fi dizolvat odată ce a eşuat să învestească un Guvern, în urma a cel puţin două tentative şi în termen de trei luni.

Maia Sandu a accentuat, în faţa judecătorilor Curţii, că a respectat Constituţia în procesul de învestire a Guvernului, argument cu care nu sunt de acord oponenţii săi politici - Partidul Socialiştilor şi Partidul Şor, care formează o majoritate parlamentară şi care consideră că Maia Sandu a ignorat opinia Parlamentului şi a înaintat un candidat propriu la funcţia de premier, dar nu unul propus de majoritatea deputaţilor, precum stipulează hotărârile anterioare ale Curţii.
 
Menţionăm că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate peste cel puţin 60 de zile de la dizolvarea Parlamentului, dar nu mai târziu de trei luni de la data dizolvării Parlamentului. Totodată, alegeri parlamentare nu pot fi organizate pe durata stării de urgenţă. Deocamdată, în Republica Moldova a fost instituită starea de urgenţă până pe 30 mai, în contextul luptei cu pandemia COVID-19. Mai mulţi deputaţi consideră că starea de urgenţă a fost instituită la iniţiativa lui Igor Dodon pentru a amâna data alegerilor parlamentare anticipate.
 

Preşedintele fracţiunii PSRM din Parlament, Corneliu Furculiţă, spune că formaţiunea sa se va adresa comunităţii internaţionale în eventualitatea în care Curtea Constituţională va lua o decizie contrară Legii Supreme privind dizolvarea Parlamentului. Furculiţă spune că nu există temei de dizolvare a Legislativului în condiţiile existenţei unui candidat la funcţia de prim-ministru care are susţinerea unei majorităţi parlamentare.

Preşedintele Maia Sandu a anunţat luni, 29 martie, după ce a încheiat consultările cu toate fracţiunile parlamentare, în contextul a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că au fost întrunite toate circumstanţele legale pentru dizolvarea Parlamentului. Şeful statului a comunicat că a sesizat Curtea Constituţională pe acest subiect, iar dacă va primi avizul Înalţii Curţi, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Igor Dodon a declarat luni, 29 martie, după ce preşedintele Maia Sandu a anunţat că sesizează Curtea Constituţională privind dizolvarea Parlamentului, ca urmare a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că socialiştii vor folosi toate instrumentele politice şi juridice pentru a nu admite declanşarea alegerilor parlamentare anticipate în plină pandemie. Dodon a spus că alegerile vor fi organizate nu atunci când doreşte Maia Sandu, dar doar după ce vor fi vaccinaţi cel puţin 300-400 mii de cetăţeni. Potrivit lui Dodon, alegerilor nu vor avea loc mai devreme de luna septembrie-octombrie 2021.

Majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR consideră că nu există temei de dizolvare a Parlamentului atât timp cât există o majoritate parlamentară care vrea să învestească un Guvern. De partea cealaltă, experţii care o simpatizează pe Maia Sandu, dar şi reprezentanţii PAS consideră că există circumstanţe de dizolvare a Parlamentului, odată ce au eşuat cele două tentative de învestire a Guvernului în timp de 90 de zile. 
 
Candidatul desemnat de preşedintele Maia Sandu la funcţia de prim-ministru, Igor Grosu, a venit joi, 25 martie, în faţa deputaţilor pentru a prezenta echipa guvernamentală şi programul de guvernare al Guvernului. Şedinţa Parlamentului nici nu a început bine, că deputaţii din majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR au părăsit sala plenului, iar preşedintele Legislativului a închis şedinţa din lipsă de cvorum. Astfel, a eşuat cea de-a doua tentativă de a învesti un Guvern.
 
Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că eşuarea învestirii Guvernului „este un circ regizat şi realizat de PSRM-ŞOR şi PAS. Potrivit lui, nici PAS, formaţiunea Maiei Sandu, nu a vrut să voteze pentru propriul Guvern, în speranţa de a provoca alegeri anticipate.
 
Liderul PDM, deputatul Pavel Filip, a lansat un atac dur la adresa Maiei Sandu şi a lui Igor Dodon după eşuarea învestirii Guvernului. Filip îi consideră pe cei doi principalii vinovaţi de criza politică din Moldova. 
 
Igor Dodon a reiterat că PSRM invită toate partidele la dialog pentru a găsi soluţii de depăşire a crizei politice. Liderul PSRM a menţionat că este gata să semneze un acord cu formaţiunile politice parlamentare privind data organizării alegerilor parlamentare anticipate, care ar urma să fie organizate după depăşirea crizei sanitare.
 
Dodon a menţionat că ambasadorul Moldovei la Moscova, Vladimir Golovatiuc, rămâne candidatul majorităţii parlamentare pentru funcţia de prim-ministru.
 

Ministrul Justiţiie în exerciţiu, Fadei Nagacevschi, susţine că Parlamentul nu va putea fi dizolvat, deşi aparent există circumstanţe de dizolvare, precum eşuarea a două tentative de învestire a unui Guvern şi depăşirea termenului de 90 de zile în care Guvernul putea fi învestit.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările