Animale la superlativ: care sunt deţinătoarele de recorduri mondiale

Multe animale au reuşit să doboare recorduri de rezistenţă, viteză ori eficienţă care adesea pun în umbră eforturile omului.

Deşi fiecare creatură din regnul animal este fascinantă în felul său, doar unele dintre ele sunt înzestrate cu caracteristici care le-au adus titlul suprem de "cel mai".

Maiestuoasa balena albastră şi-a câştigat titlul de cea mai mare creatură de pe Pământ, depăşindu-l chiar şi pe cel mai mare dinozaur care a existat vreodată. Acest gigant al oceanelor are 30 de metri lungime şi o masă corporală de peste 170 de tone. Face câte un pui o dată la 2-3 ani, care se hrăneşte zilnic cu până la 50 de litri de lapte, astfel că în primul an de viaţă ia în greutate câte 90 de kilograme în fiecare zi.

Recordul de lungime calculată de la cap, la coadă îi aparţine viermelui şiret, care se regăseşte în principal în Regatului Unit, care depăşeşte 30 de metri lungime.

Ghepardul este creditat ca fiind cel mai rapid animal terestru, el putând accelera până la 100 km/h în câteva secunde. Întrucât un astfel de sprint necesită foarte multă energie, poate alerga la viteza maximă timp de circa 20 de secunde şi foarte rar mai mult de un minut. Cel mai rapid peşte este marlinul negru, care poate înota cu 132 km/oră. Răspândit în apele tropicale şi subtropicale ale Oceanului Indian şi Oceanului Pacific, acest peşte poate atinge lungimea de 4,65 m şi greutatea de aproximativ 750 kg.

Cea mai rapidă vieţuitoare din lume este însă o pasăre - şoimul călător, fapt omologat în 2015, de Guiness Book of World Records. Zburătoarea atinge o viteză de peste 300 km/h, în momentul în care se lansează într-un atac vertical asupra prăzii, folosind din plin forţa gravitaţională.

La polul opus, alte animale fascinante. Cel mai lent animal din lume este leneşul. El poate petrece zile întregi nemişcat, agăţat cu capul în jos pe ramurile arborilor din pădurile Americii de Sud. Viteza lui de deplasare nu depăşeşte 30 de centimetri pe minut. Cea mai lentă pasăre cunoscută este sitarul american, care înregistrează o viteză de doar 8 kilometri pe oră, în timp ce în mediul acvatic, titlul îi revine căluţului de mare, care parcurge un metru în trei minute.

Ţestoasele au cucerit titlul pentru cel mai longeviv animal terestru. O ţestoasă dăruită conducătorului din Tonga de căpitanul Cook, cândva înainte de anul 1777, a trăit până în 1965, la vârsta de cel puţin 188 de ani. La cealaltă extremă, libelula, a cărei viaţă se întinde pe parcursul unei singure zile.

Cele mai gălăgioase animale terestre sunt maimuţele urlătoare din America de Sud, cele mai mari maimulţe ale Lumii Noi. Trăind în grupuri de 10-30 de animale, maimuţele urlă oentru a-şi marca teritoriul. Sunetul este amplificat de camerele de rezonanţă de sub bărbiile lor şi pot fi auzite de la o distanţă de 5 kilometri.

Cea mai lungă gestaţie o întâlnim la elefant, care îşi poartă puiul în pântece între 600 şi 660 de zile. În urmează balena, cu 520 de zile, rinocerul, cu 490, morsa, cu 480, şi girafa, cu 460.

Adorabilul koala este creatura care doarme cel mai mult: 22 din cele 24 de ore ale unei zile. Rechinul, pe de altă parte, nu doarme niciodată; el îşi încetineşte activitatea biologică pentru odihne ocazionale. Alte animale care petrec foarte puţin timp în stare latentă sunt girafa şi elefantul, care dorm doar aproximativ patru ore pe noapte. Elefantul poate să tragă un pui de somn rapid în timp ce stă în picioare.

La capitolul claritate a vederii pe distanţe lungi, niciun animal nu poate bate vulturul pleşuv şi celelalte păsări de pradă, a căror vedere este de cel puţin opt ori mai dezvoltată decât a omului. Bufniţele sunt imbatabile la văzul pe timp de noapte. Când vine, însă, vorba despre acuitate vizuală, un animal câştigă detaşat: crevetele-călugăriţă, care poate percepe mai multe nuanţe decât orice altă creatură din lume. Potrivit studiilor de până acum, ochiul supersofisticat al acestui crustaceu este dotat cu 12-16 tipuri de celule fotoreceptoare şi poate percepe 100.000 de nuanţe, în timp ce ochiul uman are doar trei tipuri de astfel de celule şi poate percepe doar 10.000 de nuanţe.

Deşi nu are un văz foarte dezvoltat, molia de ceară se poate mândri cu cel mai sofisticat auz, ea putând detecta sunete până la frecvenţa de 300.000 de hertzi (300kHz), adică de 15 ori mai înalte decât cele pe care le poate percepe urechea umană.

Cel mai fin miros din regnul animal îl deţine elefantul. Nu doar că au cel mai lung nas, dar şi cel mai performant simţ olfactiv din tot regnul animal, el fiind înzestrat cu un miros de cinci ori mai dezvoltat decât cel al omului, de două ori mai performant decât cel al câinelui. Mai mult decât atât, bazându-se pe miros, un elefant african poate diferenţia triburile umane agresive de cele paşnice.

Ucigaşul numărul 1 al planetei este ţânţarul, insectă responsabilă pentru mai multe decese umane decât orice altă creatură, el făcând anual peste 700.000 de victime.

Despre delfin, cercetătorii susţin că ar fi a doua specie ca inteligenţă după oameni, ei având personalităţi distincte, un grad ridicat de conştientizare a sinelui şi pot gândi în perspectivă.

Vă mai recomandăm:

Femeia care şi-a dat viaţa pentru gorile. A trăit două decenii în mijlocul primatelor şi a sfârşit sub lovituri de macetă

Cosmeticianul carnivor. Peştişorul exotic care se hrăneşte cu pielea moartă a corpului uman

Zece greşeli comune: ce este „sunetul mării“ pe care îl auzim în scoică şi de ce urlă lupii la lună