Fostul sediu al Securităţii, acum Muzeul de Artă din Turnu Severin, reabilitat cu fonduri europene

Fostul sediu al Securităţii, acum Muzeul de Artă din Turnu Severin, reabilitat cu fonduri europene

Marţi s-a semnat la Consiliul Judeţean Mehedinţi un  contract de finanţare cu fonduri europene de aproximativ 2 milioane de euro pentru reabilitarea Muzeului de Artă "Gheorghe Anghel", una dintre cele mai frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul municipiului Drobeta Turnu-Severin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Impozanta clădire cu o arhitectură aparte a fost construită de familia Sabetay, una dintre cele mai bogate şi mai renumite de pe aceste meleaguri. Prin raptul comunist din 1948, proprietarii au fost deposedaţi de micul palat, ce devenea atunci pentru câţiva ani sediul Securităţii. Pe unul dintre pereţii imobilului se află o placă de marmură ce aminteşte trecătorilor de suferinţele îndurate aici de cei ce erau catalogaţi ca "duşmani ai poporului". Acum clădirea este într-o stare avansată de degradare, motiv pentru care impresionanta colecţie de obiecte de artă din patrimoniul muzeului nu poate fi pusă în valoare.

Consiliul Judeţean Mehedinţi va reabilita şi moderniza acum această clădire cu fonduri europene în cadrul unui proiect intitulat „Consolidare, reabilitare şi restaurare Muzeul de Artă – Drobeta Turnu Severin”.

„În perioada următoare vom demara procedura de achiziţie pentru realizarea proiectului tehnic, urmează apoi să încheiem şi contractul de execuţie. Termenul de implementare al acestui proiect este de 36 de luni, dar părerea mea este că-l vom termina mai devreme de data aceasta. Eu zic că este o realizare mare a Consiliului Judeţean şi pentru toţi locuitorii judeţului, dar mai ales ai municipiului Drobeta Turnu Severin”, a precizat Aladin Georgescu, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi.

„Muzeul de Artă este important să fie reabilitat, va fi încă un punct pe harta turistică a municipiului Drobeta Turnu Severin şi, implicit, a judeţului Mehedinţi. Avem Castelul Artelor, Cetatea Medievală, Palatul Culturii, Muzeul- unde lucrările vor fi terminate până la sfârşitul anului, deci avem aceste puncte culturale. Sunt obiective pentru care să oprească navele de croazieră, să vină turiştii din Clisură, mai ales că în ultima perioada numărul turiştilor care ajung în Drobeta Turnu Severin a crescut”, a spus, la rândul său, Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta Turnu Severin.

Valoarea este de 2,1 milioane de euro

Contractul de finanţare are o durată de implementare de 56 de luni (din care 37 de luni după semnarea contractului) şi o valoare totală de 9.580.948,77 lei, din care valoarea finanţării nerambursabile 9.256.674,30 lei (2.118.493,79 euro), reprezentând 98% din valoarea eligibilă a proiectului.

Cu aceste fonduri se vor executa printre altele lucrări de eliminare a apei din zona demisolului prin executarea unei hidroizolaţii corespunzătoare, revizuirea şarpantei, înlocuirea luminagtorului de la nivelul învelitorii în scopul asigurării etanşeităţii, refacerea pardoselilor degradate de la subsol şi a celor din spaţiile de expunere, amenajare pod-mansardă (atelier creaţie), amenajări demisol, restaurare faţadă ş.a.

„Această clădire care este una emblematică pentru judeţul nostru, o clădire care a avut diferite utilităţi, chiar şi în vremurile de tristă amintire a avut un rang deosebit, a fost sediul preşedintelui statului. Evident, fiind construită la 1890 a suferit în timp fel fel de daune şi a ajuns în stadiul de degradare, de uzare în care se află”,

a declarat Doiniţa Chircu, managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin.

Mehedinţiul, fruntaş la proiecte

Această nouă investiţie se adaugă proiectului destinat dezvoltării patrimoniului natural şi cultural, finanţat prin POR 2007-2013, implementat de CJ Mehedinţi în parteneriat cu Primăria Drobeta Turnu Severin, „Reabilitarea Complexului Muzeul Regiunii Porţile de Fier şi valorificarea lui ca produs turistic”.



Contractul de finanţare s-a semnat marţi, 20 iunie, la Consiliul Judeţean Mehedinţi, la eveniment fiind prezent şi directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Marinela Bogheanu.

„Am venit la Turnu Severin pentru semnarea acestui contract foarte important de 2,1 milioane de euro pentru reabilitarea Muzeului de Artă Drobeta Turnu Severin. Vor mai fi foarte multe finanţări şi sper eu să demareze cât mai repede lucrările de reabilitare”, a declarat Marinela Bogheanu.

Până la această dată, din totalul de 437 de cereri de finanţare depuse în cadrul POR 2014-2020, la nivelul regiunii SV, 50 de cereri au fost depuse de către potenţiali beneficiari din judeţul Mehedinţi. ADR SV Oltenia a transmis Autorităţii de Management a POR pentru avizare un număr de 75 de proiecte care au parcurs toate etapele de evaluare, prin care se solicită peste 153 milioane de euro. Dintre acestea, 6 contracte, prin care se solicită 89,15 milioane de euro, au fost deja semnate. Două dintre acestea au ca beneficiar CJ Mehedinţi. Alte 25 de contracte, prin care se solicită 4 milioane de euro, pentru sprijinirea microîntreprinderilor urmează să fie semnate în cel mai scurt timp.

Istoria acestei clădiri

După 1971, clădirea a intrat în proprietatea gospodăriei PCR, fiind amenajată ca reşedinţă a cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu, iar din 1990 ea a intrat în patrimoniul Ministerului Culturii. Prin Hotărârea nr. 115 din 7 februarie 1990 privind aplicarea Decretului-lege nr.30/1990 în legătură cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului, imobilul în cauză este preluat de noile autorităţi. Odată cu apariţia legilor proprietăţii, Elena Carol din Ploieşti, în calitate de urmaş al foştilor proprietari, a formulat în perioada 1990-2004 două notificări ce vizau micul palat, în baza cărora a primit despăgubire în bani, renunţând la revendicarea în natură. În momentul de faţă proprietarul imobilului este Consiliul Judeţean Mehedinţi.

Rafinamentul şi somptuozitatea interioarelor sunt valenţele care îi conferă alura unui palat. Decoruri în stucaturi baroce şi Arta 1900, lambriuri sculptate în lemn de stejar cu frize aurite, sunt completate, într-o alăturare echilibrată, de picturi murale, mozaicuri de oglinzi şi vitralii. Cristalul veneţian în glasvanduri şi oglinzi dau un surplus de bogăţie. Măreţie, chiar monumentalitate primeşte prin prezenţa scării interioare  şi a coloanelor cu capiteluri compozite, precizează specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte, Patrimoniul Cultural Naţional Mehedinţi. 

Pentru eclerajul nocturn s-au ales bogate candelabre în stil baroc sau arta 1900, lucrate din bronz aurit şi cristal de Veneţia. Mobilier baroc, stil Ludovic al XV – lea şi Ludovic al XVI-lea, sobe de teracotă italiană, dau intimitate şi căldură. Luminatoarele cu vitralii de la etaj aduc un plus de poezie şi mister, astfel încât nimic să nu lipseasca unui spaţiu vrăjit pentru întâlnirea spiritelor înalte ale marilor plasticienii români prezenţi în colecţiile muzeale.  Theodor Aman, Grigorescu, Sava Hentia, Misu Popp, sunt câteva dintre numele prestigioase din arta sec. XIX.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările