Cum a pregătit Traian primul război dacic: de la inspectarea trupelor la construcţia unui drum şi a unui canal

Cum a pregătit Traian primul război dacic: de la inspectarea trupelor la construcţia unui drum şi a unui canal

Împăratul Traian FOTO www.historia.ro

Traian a prevăzut greutăţile campaniei plănuite şi a depus toate eforturile posibile pentru a o pregăti în cele mai mici detalii. Aproape trei ani au durat pregătirile, timp în care pe malul drept al Dunării se termină construcţia drumului strategic de-a lungul fluviului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Traian a intensificat pregătirile de război, îndeosebi în jurul anului 100. Astfel, în anul 99, are loc o vizită „de inspecţie” a împăratului Traian în provinciile balcano-danubiene. În "Panegiricul" său, publicat în timpul şi după primul război dacic, Pliniu subliniază că astfel Traian încerca să-l intimideze pe Decebal. În realitate, Traian urmărea, mai ales, să verifice şi să consolideze capacitatea de luptă a legiunilor staţionate în zona danubiană. Patru dintre acestea se aflau în Pannonia (I Adiutrix, XII Gemina, XIV Gemina, XV Apollinaris), trei în Moesia Superioară (IV Flavia, II Adiutrix, VII Claudia) şi încă două în Moesia Inferioară (I Italica si V Macedonica).

„Trupe numeroase sunt concentrate în cele două Moesii, efectivul lor (13-14 legiuni, multe cohorte de pedestraşi şi alae de călărime, garda pretoriană, diverse formaţiuni iregulare recrutate dintre populaţiile  neromanizate de la periferia imperiului), ajungând la circa150.000 de oameni. De multă vreme nu mai făcuse Roma un asemenea efort militar!”, spune istoricul Hadrian Daicoviciu în lucrarea „Dacii”.

Şoseaua din Cazanele Dunării

FOTO Chipul regelui dac Decebal, cioplit în stâncă la Mraconia (Clisura Dunării)

Alte lucrări importante sunt în atenţia împăratului Traian în perioda de pregătire, cum ar fi construcţia şoselei de pe malul sudic al Dunării, la Cazane. Cum atestă vestita inscripţie "Tabula Traiana", această şosea s-a realizat prin tăierea unor bucăţi de stâncă, iar podeaua sa a fost susţinută de console de lemn fixate în malul pietros. Pe lângă construirea marelui drum militar şi întărirea garnizoanelor şi a fortificaţiilor, Traian a săpat un canal lung de peste 3 Km pe malul drept al Dunării, în zona greu navigabilă de la Porţile de Fier, care urmărea să asigure trecerea flotelor romane de pe Dunăre.

Pregătirile încheiate la 25 martie 101

După câştigarea sprijinului Senatului, la 25 martie 101 Traian era pregătit să invadeze Dacia, fără nici o provocare din partea lui Decebal, care încă respecta clauzele pactului din anul 89. Colegiul preoţesc al fraţilor Arvali, din Roma, a înălţat către Jupiter rugăciuni pentru întoarcerea victorioasă a împăratului.

“Ajuns la Dunăre, el pune la punct ultimele amănunte şi apoi dă trupelor porunca să treacă peste fluviu. Columna ne arată o primă armată, comandată de însuşi Traian, părăsind fortăreaţa romană de la Viminacium şi păşind pe podul de vase care lega acest punct de Lederata de pe malul stâng. Armata trece cu stindardele înălţate, iar Danubiul însuşi, înfăţişat ca un zeu bărbos, ieşind gol, pe jumătate, din apă, asistă la trecere. Simultan, altă coloană de trupe trece fluviul pe un pod asemănător mai la vale, probabil în dreptul Diernei”, descrie istoricul Hadrian Daicoviciu scena trecerii fluviului de către romani.

Ultimatumul dat lui Traian

După ce pomeneşte de trecerea Dunării de către forţele romane, istoricul Cassius Dio spune că în timp ce împăratul mergea împotriva dacilor spre Tapae, i-a fost adusă „o ciupercă mare”, pe care era scris cu litere latine că burii şi ceilalţi aliaţi ai dacilor îl sfătuiau pe Traian să se întoarcă din drum şi să facă pace (Cassius Dio, Historiae Romanae, LXVIII, 8, 1). Pretinsul „sfat” constituia un fel de ultimatum din partea aliaţilor, dar şi o înştiinţare, un fel de avertisment prin care se sublinia că dacii nu acţionau singuri, ci în alianţă cu unele neamuri, ameninţate şi ele de pericolul cuceririlor romane.

 FOTO Columna lui Traian

“Poate că tocmai acest episod e figurat pe columnă atunci când ni se arată un călăreţ căzând, în faţa împăratului, de pe calul de şaua căruia e legat un obiect discoidal şi, pare-se, poros; aceasta ar fi ciuperca (poate o iască mare) pe care aliaţii lui Decebal îşi înscriseseră mesajul. Dincolo de aspectul lui anecdotic, pasajul ne arată că dacii nu erau singuri; de partea lor luptau burii de neam germanic (ei nu trebuie confundaţi cu tribul dacic al burilor) şi sarmaţii roxolani, precum şi alte seminţii vecine”, explică Hadrian Daicoviciu în “Dacii”. Avertismentul nu l-a determinat pe Traian să-şi modifice intenţiile şi planurile.

Alianţele lui Decebal împotriva romanilor

În faţa iminentei invazii romane, regele dacilor, Decebal, a făcut la rândul lui intense pregătiri militare şi diplomatice. Decebal şi-a creat un abil sistem de alianţe, care a dus la formarea unei ample coaliţii antiromane, din care făceau parte numeroase triburi dacice, germanice şi sarmatice: îndeosebi burii germanici şi roxolanii. Se apreciază că el a concentrat împotriva lui Traian o armată formată din 160.000 de luptători (ceea ce la acea vreme însemna foarte mult), dintre care 140.000 erau daci şi 20.000 proveneau din rândurile aliaţilor săi. În timpul campaniei, comanda supremă a fost exercitată personal de marele rege Decebal, având în jurul lui corp de comandă din înalta aristocraţie şi din propria familie (Vezinas, Diegis).

Vă recomandăm şi:

Secretele Columnei lui Traian din Roma: întreaga istorie a războiului daco-roman a fost săpată în marmură şi însoţită de un text modest

De ce au vrut romanii să cucerească Dacia? Motivele primului război al lui Traian: „Aurul Daciei, această Californie antică, era vestit“

Tabula Traiana, mesajul scris în piatră al Împăratului Traian, rezistă pe malul Dunării de 2000 de ani

Metoda genială a romanilor de a controla navigaţia pe Dunăre. Castrul Drobeta, construcţia inginerească ce le asigura dominaţia totală la Porţile de Fier

Geniul ingineresc al Thermelor de la Drobeta. De ce sunt băile meşterite de romani cele mai complicate instalaţii din Dacia Inferioară

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările