Obsesia Timişoarei în lupta pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Ieri a avut loc o nouă întâlnire pe marginea proiectului Timişoara Capitală Culturală Europeană. Oameni de cultură, de afaceri şi din administraţie au discutat despre şansele oraşului bănăţean, iar cuvântul repetat obsesiv a fost „Cluj”.

Reprezentanţii Teatrului Naţional Timişoara, Consiliului Judeţean Timiş şi Primăriei Timişoara au organizat ieri o dezbatere în cadrul căreia s-a prezentat proiectul de înfiinţare a Asociaţiei „Timişoara Capitală Culturală Europeană”. În urma discuţiilor s-a stabilit ca fiecare participant să primească pe e-mail propunerile, urmând ca la întâlnirea de peste o săptămână să se facă modificările de rigoare şi să se semneze actul constitutiv.

Dincolo de asta, s-a discutat despre şansele Timişoarei în faţa contracandidatelor. Chiar dacă în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană este înscris şi Iaşiul, nu s-a pomenit nimic de acest oraş, vorbindu-se obsesiv despre „rivalii” de la Cluj. Singurul care a atras atenţia că în cursă mai sunt şi alte oraşe europene a fost preşedintele Ordinului Arhitecţilor, filiala Timiş, Vlad Gaivoronschi.

„Poli nu mai joacă în cupele europene, mitropolitul nu mai are drept de semnătură şi cum toate acestea nu ar fi suficiente, există o atitudine uşor anti-bănăţeană. Clujul a primit o căruţă de bani pentru a-şi moderniza sălile, nouă ni se iau sălile. În plus, ministrul culturii şi-a anunţat susţinerea pentru Cluj”, a dat tonul Ioan Gârboni, directorul Filarmonicii Banatul.

Un alt participant la dezbatere, Sorin Arădean, a atras atenţia că ardelenii au atras-o deja de partea lor pe Angela Merkel, oferindu-i titlul de Doctor Honoris Causa şi se pregătesc să-i ofere aceeaşi distincţie lui Hillary Clinton. Care sunt însă alte atuuri ale Clujului? În afară de faptul că asociaţia ale cărei baze abia se pun la Timişoara, este deja constituită, Clujul are în plan un brand, o identitate, reabilitarea Parcului Central, a vechiului cazino, a liniei de tramvai, dar şi pietonalizarea completă a centrului.

Aşii din mâneca Timişoarei

Chiar dacă la prima vedere vântul pare că bate împotriva Timişoarei, capitala Banatului are câteva puncte forte pe care se bate monedă în lupta pentru Capitala Culturală Europeană. Ioan Holender şi Herta Muller, singurul oraş cu trei teatre în trei limbi diferite, multiculturalitatea, dar şi numărul mare de clădiri istorice sunt doar câteva din atuurile pe care mizează timişorenii. Nu în ultimul rând, aşezarea geografică poate conta decisiv, ţinând cont că Clujul este foarte apropiat de Sibiu, care a fost desemnat deja Capitală Culturală Europeană.