Compania Naţională de Drumuri Naţionale, obligată să-i plătească „regelui asfaltului“ din Banat şi băncii Unicredit Ţiriac Bank peste 12 milioane de euro

Compania Naţională de Drumuri Naţionale, obligată să-i plătească „regelui asfaltului“ din Banat şi băncii Unicredit Ţiriac Bank peste 12 milioane de euro

Omul de afaceri Georgică Coru are mai multe procese cu statul. Unul dintre ele a fost câştigat în parte

Judecătorii Curţii de Apel Timişoara au emis sentinţa finală într-un proces comercial cu o miză uriaşă. E vorba despre un dosar în care CNADNR a fost obligată să plătească aproximativ 60 de milioane de lei pentru lucrări de defrişare a vegetaţiei de pe marginea drumurilor naţionale, lucrări realizate în baza unor contracte pentru care a fost sesizat DNA-ul.

Ştiri pe aceeaşi temă

CNADNR a fost subiectul unui scandal de amplaore după un raport al Corpului de Control întocmit în 2011 care a scos la iveală faptul că firma Confort, deţinută de omul de afaceri Georgică Cornu a decontat lucrări de defrişare a vegetaţiei de pe marginea drumurilor naţionale aflate în aria de acoperire a Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara în valoare de peste 87 de milioane de lei. În realitate, potrivit raportului, au fost mari suspicini de ilegalitate în întocmirea contractelor de lucrări. Acesta a fost şi motivul pentru care, prin raportul de control a fost sesizat DNA-ul pentru a face verificări.

Înainte de o soluţie a procurorilor DNA în această cauză, Confort a deschis un proces civil prin care a solicitat plata facturilor emise către CNADNR, arătând că acestea au fost înregistrate în contabilitatea Companiei, ceea ce înseamnă că au fost acceptate la plată. Atât pe calea concilierii, cât şi în instanţă CNADNR a refuzat să accepte plăţile solicitate de Confort, arătând că „pentru suma dedusă litigiului, CNADNR a iniţiat o serie de demersuri legale pentru verificarea legalităţii procedurilor de atribuire şi de derulare a contractelor subsecvente pe care reclamanta îşi întemeiază pretenţiile şi implicit a sumelor pretinse de societate pentru aceste lucrări”. „Aspectele prezentate coroborate cu probaţiunea dosarului nu conferă caracter cert creanţei pretinse de reclamantă”, se arată într-o întâmpinare depusă la dosar de CNADNR.

În cadrul procesului judecat în primă instanţă la Tribunalul Timiş, societatea Confort a arătat că sumele solicitate i se cuvin, lucrările fiind comandate de CNADNR şi facturile acceptate pentru plată. „C.N.A.D.N.R. se face că uită faptul că instituţia lor a fost aceea care a comandat realizarea lucrărilor, potrivit uzanţelor în materie -lucrări care erau aferente contractelor de realizare a drumurilor. (…) Pentru a scăpa de rigorile legii, C.N.A.D.N.R. ne comandă în regim de urgenţă realizarea lucrărilor de defrişare, constată realizarea lucrărilor şi acceptă debitul, iar ca tertipuri pentru a nu achita sunt folosite apărări penibile de genul încălcarea principiului liberei concurenţe sau faptul că Parchetul cercetează fapte imaginare invocate de către reprezentanţii companiei. Mai mult dacă aveau nelămuriri sau neclarităţi cu facturile S.C.CS.A., C.N.A.D.N.R. trebuia să le returneze sau să ceară explicaţii, aspecte care nu s-au realizat şi care ar fi trebuit să conducă la o retractare contabilă a acestor operaţiuni”, se arată într-un document depus de Confort la dosar.

În procesul dintre Confort şi CNADNR a intervenit şi Unicredit Ţiriac Bank, care a cerut ca banii solicitaţi de Confort să îi fie plătiţi băncii, având în vedere un contract de factoring prin care banca a convenit cu Confortul să-i asigure companiei private servicii de finanţare, administrare a creanţelor, colectare a creanţelor şi acoperire a riscului de neplată.

Cu ocazia procesului judecat pe fond la Tribunalul Timiş, judecătorii de aici au admis cererea de intervenţie în dosar a Unicredit Ţiriac Bank, dispunând ca CNADNR să-I plătească băncii suma de 87.343.000 de lei. „Conform expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză, toate facturile emise de către SC Confort SA au fost înregistrate în contabilitatea pârâtei, debitul calculat fiind în cuantum de 87.343.094,71 lei. Pârâta a achitat o parte din valoarea contractului, în speţă suma de 73.776,77 lei. Aşadar, se consideră ca fiind executate şi recepţionate lucrări în valoare totală de 87.416.871,48 lei, din care s-a achitat o parte, rămânând un debit de achitat în cuantum de 87.343.094,71 lei. Această stare de fapt este recunoscută de pârâta DRDPT, prin răspunsul la interogatoriu”, se arată în sentinţa Tribunalului Timiş.

Hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel Timişoara, iar printr-o sentinţă irevocabilă, judecătorii de aici au diminuat suma, hotărând ca ea să fie împărţită între Confort şi Unicredit Ţiriac Bank. Astfel, CNADNR a fost obligată la pata unei sume de 27.633.000 de lei către Confort şi 28.760.000 de lei către Unicredit Ţiriac Bank. În total, CNADNR trebuie să plătească aproximativ 12 milioane de euro. Prin aceeaşi sentinţă CNADNR a fost obligată să-i plătească băncii 350.000 de lei cheltuieli de judecată. „Sunt mai multe dosare cu ei (n.r. cu CNADNR). A fost un abuz al lor pentru că a fost o campanie politizată. Mă judec cu ei în vreo cinci dosare. Trebuie să plătească mai mult. Sunt creanţe pe care CNADNR nu şi le-a plătit la timp. Lucrurile sunt mai complicate”, a spus Georgică Cornu.

Problemele dintre statul român şi regele asfaltului din Banat sunt departe de a fi finalizate. Pe de o parte, un control recent efectuat de Finanţe la Confort a scos la iveală faptul că firma are de plătit statului aproximativ 100 de milioane de lei, sumă pe care Cornu o contestă, dar cu care Statul se va înscrie cel mai probabil la masa credală, Confortul fiind în insolvenţă.

Pe de altă parte, Georgică Cornu este cercetat într-un dosar penal de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 60 de milioane de lei. În acel dosar, Cornu este acuzat că „începând cu anul 2007, numitul Cornu Georgică, în calitate de administrator al mai multor societăţi comerciale din Timişoara, împreună cu angajaţi din compartimentele economice, precum şi cu alţi parteneri de afaceri au încheiat mai multe tranzacţii comerciale, prin întocmirea de documente contabile false, cu scopul fraudării patrimoniului persoanelor juridice”.

În acelaşi dosar, omul de afaceri este acuzat de realizarea unor tranzacţii fictive în scopul deducerii TVA-ului. „Există suspiciuni că, numitul Cornu Georgică împreună cu ceilalţi membrii ai grupării infracţionale, în scopul obţinerii de beneficii financiare, au înregistrat în evidenţele contabile ale societăţilor pe care le administrau, operaţiuni care nu reflectă realitatea, având ca scop diminuarea artificială a bazei impozabile, deducerea ilegală de TVA şi reducerea impozitului pe profit datorat bugetului de stat, fără ca mărfurile să existe şi să circule în fapt între societăţile furnizoare şi beneficiare”, au mai arătat procurorii DIICOT.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările