Cea mai veche casă din Timişoara a fost demilitarizată pentru prima dată în istorie. Armata a renunţat la Garnizoana din Piaţa Libertăţii

Cea mai veche casă din Timişoara a fost demilitarizată pentru prima dată în istorie. Armata a renunţat la Garnizoana din Piaţa Libertăţii

Garnizoana Timişoara după reabilitarea din Piaţa Libertăţii FOTO Ştefan Both

Fosta Garnizoană UM 01023 din Timişoara a fost demilitarizată. A fost preluată de Consiliul Judeţean Timiş şi urmează să găzduiască biblioteca judeţeană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aşa cum era de dorit, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a renunţat la clădirea în care se afla Comenduirea Garnizoanei UM 01024, din Piaţa Libertăţii, care va fi preluată de Consiliul Judeţean Timiş. 
 
Aici urmează să se mute biblioteca judeţeană, care astăzi este răsfirată în mai multe spaţii din oraş. Conform înţelegerii dintre MapN şi CJT, în clădirea Garnizoanei îşi va continua activitatea Muzeul Armatei, cât şi Asociaţia Rezerviştilor. După preluarea documentaţiei de la Armată, CJT urmează să facă un studiu de fezabilitate, pentru ca apoi să se caute formule financiare pentru investiţii. 
 
Până acum, Garnizoana a fost o zonă militarizată, aflată sub pază armată. MApN mai are două clădiri în Piaţa Libertăţii, Casa Armatei şi Casinoul Militar. Prezenţa armatei în plin centrul Timişoarei este total nepotrivită în contextul în care există o normativă NATO care interzice prezenţa unităţilor militare în pieţe publice, tocmai pentru a evita implicarea civililor în cazul unui atac terorist ori altfel de incidente armate.
 
Renunţarea la Garnizoană a fost un prim pas pentru demilitarizarea unei pieţe care a devenit pietonală în urma reabilitărilor din fonduri UE. 
 
„Piaţa Libertăţii a rămas la nivelul secolului al XVIII-lea, când de fapt Timişoara era o cetate militară. Era un oraş de garnizoană. Atunci erau justificate acestea spaţii. Acum nu îşi mai are rostul, iar armata ar trebui să se retragă la unităţile militare de la marginea oraşului. Nu mai există aşa ceva în Europa. Piaţa Libertăţii trebuie să fie o piaţă a culturii. În Casa Armatei se poate face un centru cultural, pentru că Timişoara duce lipsă de aşa ceva. Casa de Cultură a Municipiului funcţionează într-un fost restaurant. Nu ştiu dacă mai există un asemenea caz în România. În Casinoul Militar se pot face săli multifucnţionale, pentru spectacole, săli de baluri, săli unde îşi pot desfăşura activitatea diverse cercuri, cenacluri, sedii ale ONG-urilor cu profil cultural. La ultimul etaj se poate amenaja un studio de teatru”, a declarat istoricul Ioan Szekernyes.


Înainte ca Piaţa Libertăţii să devină pietonală
 
Biblioteca Judeţeană nu are un sediu normal, care să reunească sub acelaşi acoperiş toate secţiile. Ziare şi publicaţii foarte vechi se află depozitate în condiţii improprii. Multe secţii sunt rasfirate prin diverse locuri din oraş. 
 
În clădirea Garnizoanei funcţionează şi un Muzeul al armatei (nu este deschis publicului larg), care adăposteşte uniforme de soldaţi şi generali din anii 1859, 1873, 1916 şi din al doilea Război Mondiale. De asemenea, se află şi câteva arme folosite în război, cum ar fi mitraliere Schwarzlose de calibru 8 mm, puşti antitanc de 14,5 mm, aruncătoare de mine de 81 mm. 

Garnizoana în secolul 19
 
Cea mai veche clădire care şi-a păstrat volumetria iniţială
 
Exceptând Castelul Huniade, construită între 1443-1447, pe ruinele unui şi mai vechi castel, din secolul al XIV-lea, dar care şi-a primit înfăţişarea de azi mult mai târziu, după Revoluţia din 1848-1849, cu greu se poate spune care este cea mai veche clădire din Timişoara. Şi asta pentru că la plecarea otomanilor, administraţia Habsburgică a dărâmat toate clădirile din oraş şi a început reconstrucţia de la zero.
 
Primele clădiri ale austriecilor au fost cele militare, având în vedere că avea o administraţie militară. Tot în aceaşi perioadă au început constuirea altor clădiri din Cetate. Despre clădirea Garnizoanei, care apare în planurile Cetăţii în 1727, se poate spune că este cea mai veche casă din oraş care îşi păstrează în mare parte volumetria iniţială. Foarte multe clădiri construite la aceea vreme au suferit transformări, etajări şi schimbări. 

Aici a stat şi împăratul Iosif al II-lea
 
În acest palat au locuit toţi conducători armatelor din Banat, în frunte cu guvernatorul Mercy. Aici a stat şi împăratul Iosif al II-lea, după o vizită făcută la Timişoara în 1825. Chiar şi la această clădire, intrarea a suferit modificări, în jurul anului 1880.


Pe planurile detaliate din 1752 apare ca o casa cu un etaj şi mansardă. La parter erau bucătăria, grajdurile, camerele pentru servitori şi ordonanţe. La etaj erau încăperi de locuit, spaţii de reprezentanţă şi arhiva. La mansarda erau încăperi de locuit şi depozite. Pe la 1900 se construiesc la parter trei arcade, însă astăzi numai arcada din mijloc, prin care se accede în cladire, se mai păstrează.

Copaci pentru istorie
 
În faţa garnizoanei străjuiesc doi copaci bătrâni, care au fost plantaţi pe data de 1 mai 1923. „Marţi după masa s-a sărbătorit cu mult fast şi cu defilarea trupelor în faţa autorităţii sădirea arborelor din Piaţa Libertăţii din Timişoara. Aceşti arbori vor simboliza unirea poporului român de pretutindeni”, a scris ziarul Nădejdea, din 2 mai 1923.

În timpul lucrărilor de reabilitare din piaţă
 
Există o plăcuţă (muată în timpul lucrărilor de reabilitare) pe care stă scris semnificaţia celor doi arbori. "Săditu's-a acest stejar în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh. În anu 1923, luna maiu, ziua întâi, sub glorioasa domnie a Majestăţii Lor Regele Ferdinand I, făuritorul României Mari şi de toţi iubita Regina Maria". 
 
Citeşte şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: