Mănăstirea Viforâta, un refugiu la 7 km de Târgovişte

Mănăstirea Viforâta, un refugiu la 7 km de Târgovişte

Târgovişte: Mănăstirea Viforâta, un refugiu la 7 km de Târgovişte

Mănăstirea a fost construită de Vlad Vodă Înecatul, la 1530, după unii autori, drept mulţumire pentru biruinţa de la Viişoara din acel an.

Ştiri pe aceeaşi temă

Zeci de vizitatori vin săptămânal la Mănăstirea Viforâta, aflată în satul cu acelaşi nume din comuna dâmboviţeană Aninoasa. Este o mănăstire ce datează încă din secolul al XV-lea şi este aşezată la şapte kilometri de municipiul Târgovişte.

Lăcaşul de cult se află într-o frumoasă zonă de deal, iar vizitatorii pot ajunge aici fie cu autoturismele personale, fie cu ajutorul transportului public. Dacă vor alege transportul în comun vor plăti pentru un bilet 1 leu şi pot coborî la intarea în satul Viforâta pentru a parcurge, pe jos, până la mănăstire, aproximativ patru kilometri.

Satul în care se află mănăstirea este unul liniştit, în care s-a construit intens în ultimii ani, dar cu aer curat şi peisaje superbe.

Aglomeraţie de sărbători

Mănăstirea Viforâta este luată cu asalt de credincioşi, în special, duminica şi de sărbătorile importante cum ar fi Paştele şi Crăciunul. Vin credincioşi din toată ţara, iar strada principală din sat devine neîncăpătoare din cauza zecilor de maşini parcate. În plus, lăcaşul de cult a devenit în ultimii ani o atracţie turistică a judeţului.

Vizitatorii pot ajunge de aici, în numai o oră, pe jos, până la Mănăstirea Dealu, un alt obiectiv turistic important al judeţului. De sus, din vârful dealului, pot admira municipiul Târgovişte şi se pot răcori la două restaurante deschise în zonă. Se pot întinde la umbra copacilor şi pot petrece timpul alături de prieteni sau familie în linişte. Priveliştea este încântătoare mai ales la lăsarea serii, când se văd luminile oraşului.

Stilul arhitectonic este bizantin - muntenesc


Mănăstirea Viforâta este citată documentar în 1557, iar în 1635 este refăcută din temelii de Matei Basarab. Intre 1712-1713, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, se înalţă zidul înconjurător, lăcaşul de cult capătă o nouă înfăţişare cu ferestre mai largi, cu pardoseală şi pictură refăcută şi se construiesc noi chilii

Aici se găsesc obiecte foarte valoroase precum cruci din 1704 şi 1717, o remarcabila icoană în relief a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, potirul de argint din 1775 şi un scaun care a aparţinut lui Vodă Brâncoveanu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările