Tânărul care a iniţiat i74, proiectul prin care oamenii de rând schimbă clasa politică: „Vremea privilegiilor a trecut“

Tânărul care a iniţiat i74, proiectul prin care oamenii de rând schimbă clasa politică: „Vremea privilegiilor a trecut“

Nicu Stefanuta strange, alturi de colegii sai, semnaturi pentru proiectul i74

Nicu Ştefănuţă (34 de ani) este funcţionar în Parlamentul European şi coordonatorul i74, un proiect care îşi propune să schimbe, prin lege, modul de funcţionare al clasei politice.

Nicu Ştefănuţă (34 de ani) este sibian, şi-a făcut studiile universitare la Timişoara, în comerţ exterior. A urmat Academia Diplomatică din Viena şi un program de master pe politici publice la Universitatea Georgetown din Washington. Lucrează la Parlamentul European din 2007. Este funcţionar public european, apolitic, şi lucrează pentru un grup de parlamentari europeni care se ocupă de relaţia cu SUA. În această calitate, se ocupă şi de anumite teme, cele mai importante fiind acordul comercial SUA-UE, dar şi de chestiuni legate de economia digitală, de energie, cooperare pe domeniul securităţii naţionale între UE şi SUA. 
 
Nicu Ştefănuţă este, de asemenea, coodonatorul i74, un proiect care îşi propune, prin iniţiativă cetăţenească, schimbarea legislaţiei care reglementează funcţionarea clasei politice în România. Iniţiativa are la bază articolul 74 din Constituţia României, potrivit căruia cetăţenii pot introduce legi în parlament, cu condiţia ca proiectul să aibă cel puţin 100.000 de semnatari – „Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot“.
 
 
Ideea, povesteşte Nicu, i-a venit în perioada în care îşi făcea studiile de master în Statele Unite, unde iniţiativa cetăţenească este foarte populară. În America a cunoscut un nucleu foarte activ de oameni care ulterior s-a constituit în Fundaţia C.A.E.S.A.R. (n.r. - Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor Români). Aveau deja un proiect foarte bun – înfiinţaseră Liga Studenţilor Români din Străinătate, cu peste 8.000 de membri. Erau nişte oameni care dovediseră ceva. „Sunt tineri care vor să facă ceva pentru România, să folosească ce au învăţat în străinătate sau în diverse joburi într-un mod util pentru ţară. A durat vreo şase luni să scriem proiectul pentru că e mult mai complicat decât credem să scrii o lege în România care să treacă controlul de constituţionalitate şi tot ce trebuie. Am rămas cu ideea asta – trebuie să schimbăm ceva în ceea ce priveşte funcţionarea clasei politice, să lucrăm la regulile jocului. Şi atunci ne-am amintit cu toţii – vot secret cu bilă albă, bilă neagră, Şova miruit pe frunte şi salvat de colegi, după aceea ne-am uitat la legea statutului deputatului şi senatorului, am luat legea asta şi am reformulat-o punct cu punct. Am ajuns la 15 puncte“, explică Nicu. 
 

VOT ŞI CHELTUIELI LA VEDERE

 
Transparenţa este unul dintre cele mai importante criterii de întocmire a proiectului. Vizează atât votul din parlament, cât şi cheltuielile publice. „În privinţa imunităţii parlamentare, nu mai vrem vot secret, ci vrem ca votul transparent să fie regulă generală şi excepţiile să fie foarte clar delimitate, poate pe securitate naţională, pe alte cazuri într-adevăr excepţionale. Vrem să ştim unde se duc toţi banii parlamentarilor. Ca să dau un exemplu foarte simplu, eu pot să am o mătuşă Tamara în Bucureşti, să locuiesc la ea, iar la sfârşitul lunii să-mi decontez totuşi cheltuieli hoteliere cu declaraţie pe proprie răspundere“, explică Nicu. 
 
 
Un alt punct extrem de important ţine de seriozitate şi cere sancţionarea drastică a aleşilor care lipsesc foarte mult, nemotivat, de la serviciu. „Vrem ca toate cererile de absenţă să fie publice. Acum nu ştim ce se întâmplă, liderul de grup le aprobă. Vrem ca, în măsura în care sunt foarte multe absenţe nemotivate, acestea să fie scăzute din salariu. Şi acum este prevederea asta, de 1%, dar este globală. Practic, poţi să absentezi cât vrei şi îţi vor lua tot 1% din salariu, la niciun job din lumea asta nu poţi să absentezi 50% şi să-ţi iei salariul întreg. Vremea privilegiilor excepţionale a trecut. Un punct în plus mai este angajarea membrilor birourilor parlamentare. Un raport  al ANI a arătat că 52 de deputaţi îşi angajaseră rude în stafful lor. Asta nu e o chestiune normală şi doi, trebuie să se facă prin concurs şi prin specializările aferente muncii de parlamentar“, mai spune Nicu. 
 
Iniţiatorii i74 sunt în faza strângerii de semnături. Sunt necesare 100.000 de adeziuni într-un sfert din judeţele ţării. Nu se poate semna şi pe internet. „Online-ul nu are valoare. Vrem să atragem atenţia că legea asta este învechită şi are nişte prevederi de-a dreptul vetuste. Pe hârtie, trebuie legată în dosare cu şnur. Nu ştiu unde mai găsim dosare cu şnur. Frumos este că lumea este receptivă: 8-9 din 10 oameni cu care am vorbit au semnat“, subliniază Nicu Ştefănuţă. 
 

România văzută de la Bruxelles

 
Nicu priveşte spre viitor cu încredere. „România de la Bruxelles se vede fluctuant. A fost o mare încredere în 2007, la aderare, încredere care s-a mai redus cu diverse cazuri de corupţie, însă această percepţie se schimbă şi acum de când există DNA, de când în noiembrie 2014 Klaus Iohannis a fost ales preşedinte. Arată un semn de maturitate a poporului român, o implicare civică. Apoi, chestiunea asta, că ai ales un minoritar, arată toleranţă, arată deschidere, eu zic că în ultimii doi ani imaginea se îmbunătăţeşte vertiginos. 
 
 
Nicu Ştefănuţă spune că se prezintă cu mândrie drept român oriunde se duce. „Nu mi se pare totul bun, nu mi se pare totul rău. Avem şi tendinţa de a ne autoflagela. Undeva, totuşi, cu obiectivitate, eu zic că e OK. Se pot face lucruri bune. Uitaţi-vă la Colectiv, la Roşia Montană. Am foarte mulţi prieteni antreprenori. Oamenii aceia nu au să accepte să fie nevoie de dosar cu şnur ca să existe legi noi. Vor face, şi mulţi chiar fac deja presiuni să se schimbe lucrurile. Aderarea României al UE a fost un lucru bun. A venit cu garanţii foarte importante de securitate, de stabilitate. Cred că reformele în justiţie nu s-ar fi întâmplat fără un pic de presiune de la UE. Partea proastă este că nu profităm încă destul de aderare. La nivelul UE am putea juca cu mai multă încredere în noi“, mai spune Nicu Ştefănuţă. 
 
Principalele modificări legislative propuse prin proiectul i74 pot fi văzute AICI.
 
Vă mai recomandăm: 
 

Un bărbat în vârstă de 42 de ani din localitatea Ighişu Nou, judeţul Sibiu, îşi creşte singur cele cinci fete, pe care mama le-a abandonat într-un centru de plasament.

Afacere de succes cu bunătăţi de Avrig: dulceţurile şi fursecurile delicioase ale bunicii, reinventate alături de decoraţiuni handmade

Bianca Cotora (39 de ani), din localitatea Avrig, judeţul Sibiu, a reinventat, împreună cu mama ei, dulceţurile şi fursecurile bunicii, transformându-le într-un mic business.

Un sibian a construit o casă pentru o familie săracă din satul lui: „E o mulţumire foare mare când te gândeşti că ai schimbat viaţa unor oameni“

Toma Stupu, un bărbat din comuna Vurpăr, judeţul Sibiu, şi-a mobilizat prietenii şi împreună au ridicat o casă nouă pentru o familie cu nouă copii a cărei locuinţă s-a prăbuşit.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: