Istorii din alte vremuri. Despre românii din Imperiul Austro-Ungar, refugiaţi de război în România

Palatul Administrativ din Piatra Neamţ a fost construit în 1913 FOTO Monitorulneamt.ro

În Primul Război Mondial, contraofensiva germană şi austro-ungar din Transilvania a făcut ca Armata Română să se retragă, iar o parte a populaţiei civile s-a refugiat în Regat.

În contextul recentei invazii în Ucraina, dincolo de atrocităţile

forţelor ruse, în prim-planul cotidian sunt şi dramele refugiaţilor din ţara vecină. Îngrămădindu-şi câteva lucruri în două-trei valize şi şacoşe, au luat calea pribegiei în România, găsindu-şi adăpost vremelnic, care cum au putut. 

Au fost ajutaţi de autorităţile române, dar mai ales de organizaţii nonguvernamentale caritabile, care s-au mobilizat exemplar. Acestora li s-au alăturat oameni simpli, care, altruişti, şi-au pus locuinţele la dispoziţia fugarilor ucraineni, în special mame şi copii, astfel de cazuri fiind sute, dacă

nu mii şi prin Neamţ. 

Dând istoria înapoi, cu puţin mai mult de-un veac, o situaţie asemănătoare se regăsea în judeţul menţionat. Este vorba despre refugiaţii români din Ardealul aflat sub stăpânire

autro-ungară, care au trecut munţii. Asta după ce, sub presiunea ofensivei germane şi austro-ungare, începute la 13/26 septembrie 1916, Armata Română din Transilvania începea retragerea generală. 

Şi aşa se face că mii de români au ajuns în Regat, unii dintre ei în ţinutul de la poalele Ceahlăului, unul de graniţă cu imperiul. Date despre refugiaţi au fost consemnate într-o carte a profesorului Gheorghe Radu, fost director al Arhivelor Naţionale Neamţ. Guvernul României, mutat între timp la Iaşi, în noiembrie 1916, a fost preocupat de soarta acestora. Iată ce se spunea într-un ordin telegrafic al Ministerului de Interne, din 9 ianuarie 1917 şi adresat Prefecturii Neamţ: 

„Printre refugiaţii stabiliţi în judeţul dumneavoastră se regăsesc desigur şi mii de români sosiţi din

Ardeal, Bucovina sau Macedonia. Situaţia legală a acestora fiind neclară, guvernul în solicitudinea sa de a-i ajuta şi de a le regula situaţia civilă şi militară vă roagă prin mine (ministrul de interne - n. red.) şi puneţi în vedere tuturor acestor refugiaţi să se prezinte de urgenţă la Cancelaria Prefecturii, unde un delegat  le va înlesni facerea unor formalităţi“. 

Luând act de ordinul amintit, autorităţile nemţene l-au executat, transmiţându-se că noi, prefectul de

Neamţ, înştiinţăm pe toţi românii de origine aflaţi în cuprinsul judeţului, veniţi din Ardeal, Bucovina sau Macedonia oricare ar fi data sosirii lor şi care pînă în prezent nu sînt recunoscuţi ca cetăţeni români să se prezinte la localul prefecturii; toţi cei care nu se vor prezenta vor suferi urmările procedurilor, atrăgîndu-şi penalităţile prevăzute de legea pentru controlul străinilor.  

„Neavând de unde cumpăra porumb şi alimente strict necesare, sunt hotărâţi a face revoluţie“

Totodată, se cerea raportarea numărului refugiaţilor, numele, vârsta, localitatea de origine, dacă sînt cu familia, dacă au adăpost şi hrană. În luna mai 1917, apar informaţiile cu privire la refugiaţii ardeleni în judeţul Neamţ. Astfel, în plasa Muntele, se aflau 108 bărbaţi, 149 femei şi 314 copii; la Războieni erau 107 bărbaţi, 163 femei, 112 copii sub 16 ani, 138 fete sub 16 ani. În plasa Girov erau 217 refugiaţi transilvăneni, iar în plasa Neamţ 204 bărbaţi, 253 femei, 220 băieţi şi 247 fete. 

Profesorul Radu arată că, printr-o adresă, 304 din 9 mai 1917, a Secţiei de Jandarmi Rurali Ceahlău,

se comunică faptul că pe raza de competenţă zilnic vin familii de refugiaţi transilvăneni. Pentru a uşura situaţia, prefectura ordona ca în toate localităţile păşunatul animalelor fugarilor să fie gratis, fără nici un fel de taxă. La 12 mai 1917, Poliţia Piatra Neamţ nota că refugiaţii sunt lipsiţi de mijloace şi unii chiar cerşesc. 

Ofensiva română ţn Transilvania a început în august 1916 FOTO Defenseromania.ro

Prin adresa nr. 1698/3 decembrie 1917, Secţia de Jandarmi Rurali Ceahlău raporta că „refugiaţii şi refugiatele români şi românce transilvăneni stabiliţi în comuna Călugăreni din cauza prea marii lipse de alimente, neavând de unde cumpăra porumb şi alimente strict necesare, sunt hotărâţi a face revoluţie“. 

Preocupări au fost şi pentru ca elevii refugiaţi să-şi continue studiile, iar tinerii să fie încadraţi în munci utile conform necesităţilor de război. Astfel, elevii secundari erau anunţaţi că pot să se pregătească pentru examenul din iunie şi că trebuiau să se înscrie la direcţia şcolară. În judeţ s-a înfiinţat Legiunea Refugiaţilor, comandant fiind Mihai Stamatin, directorul Liceului „Petru Rareş“ din Piatra Neamţ, care „are sub conducerea ei tot tineretul de localnici şi refugiaţi de la 12-19 ani din acest judeţ; toţi aceşti tineri se vor supune tuturor ordinelor date de Legiune ca: servicii (în spitale militare mai ales, n.n.), disciplină exerciţii fizice, participare la cursuri sau conferinţe, vizite medicale etc“, mai consemna profesorul Radu. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Sancţiune maximă pentru un nemţean acuzat de cruzime faţă de animale. Ce i-a făcut unui biet căţel

Altruismul Neamţului pentru un pic de normalitate în viaţa refugiaţilor ucraineni. „Plâng în fiecare zi“ FOTO