Ziua Unirii la Iaşi. 10.000 de persoane la ceremonia din centrul oraşului. Klaus Iohannis şi Dacian Cioloş au vorbit în faţa celor prezenţi în Piaţa Unirii
0Unirea Principatelor Române i-a adus la Iaşi pe cei mai importanţi oameni din stat. La evenimentele din Piaţa Unirii şi-au anunţat prezenţa preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, dar şi copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. De la manifestaţii nu lipsesc autorităţile locale şi parlamentarii.
12.40 Preşedintele Iohannis a dansat Hora Unirii, după care s-a îndreptat spre Biserica Trei Ierarhi. În jur de 1.000 de persoane au mers în zona în care se servesc plăcinte şi vin fiert. Oamenii s-au îmbulzit pentru a prinde un loc în faţă.
12.20 A început parada militară.
12.13 În Piaţa Unirii in Iaşi au început depunerile de coroane.Prima coroană a fost depusă de Klaus Iohannis, urmată de cele din partea Camerei Deputaţilor şi a Guvernului. Protestatarii de la Fortus au continuat să huiduie în timpul depunerii coroanelor, mai puţin în timpul celei a lui Dorin Chirtoacă.
12.10 Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, a vorbit în discursul său despre probemele politice. "Unirea face puterea. Din păcate, ciuma roşie a rămas în continuare peste Prut şi peste Nistru", a spus Chirtoacă.
11.50 Premierul Dacian Cioloş a spus în discursul său despre necesitatea combaterii corupţiei şi de conectarea provinciilor prin drumuri rapide, "o nerealizare care trebuie corectată".
UPDATE 11.30 Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns în Piaţa Unirii din Iaşi, fiind însoţit e oficialităţi locale şi judeţene de la Iaşi. Slujba religioasă a început pe podiiul speial amenajat din Piaţa Unirii. Printre altele, Klaus Iohannis a vorbit despre necesitatea unei autostrăzi care să conecteze Moldova de restul ţării.
Redăm discursul integral al preşedintelui:
„Bună ziua, Iaşi,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea,
Domnule Prim-ministru, Dacian Cioloş,
Înaltpreasfinţia Voastră Mitropolit al Moldovei, Teofan,
Preasfinţia Voastră Episcop, Petru Gherghel,
Domnule Primar al oraşului Chişinău, Chirtoacă,
Domnule Primar interimar,
Domnule Preşedinte interimar,
Onoraţi miniştri şi parlamentari,
Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la Iaşi, astăzi, în zi de sărbătoare, când se împlinesc 157 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească. 24 ianuarie ne oferă prilejul să onorăm o pagină ilustră din istoria noastră, din ceea ce suntem şi am devenit în ultimul veac şi jumătate.
Revin cu mare bucurie de fiecare dată la Iaşi – oraşul vechilor zidiri, o creaţie organică a vechii Moldave, cum îl numea Nicolae Iorga. Astăzi însă, când sărbătorim Mica Unire, aş vrea să vorbesc despre lecţiile acelui eveniment istoric şi despre actualitatea lor.
Dorinţa românilor, de o parte şi de alta a Milcovului, de a fi împreună, a fost înţeleasă de elitele vremii, care au reuşit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică şi solidaritate. Practic, nu există mare entitate sau personalitate a vremii care să nu fi pus umărul la acest proiect. Şi atunci politica era plină de scandaluri, de divergenţe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci şi interesele din afara graniţelor celor două state. Însă, cu maturitate şi iscusinţă, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole şi au reuşit.
Unirea de la 1859 este legată de un eveniment şi o alegere, în definitiv - Alegerea ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza, omul potrivit la locul potrivit, prin care două state au devenit unul singur. Acest moment a reprezentat începutul unei perioade de transformări şi reforme într-un context politic dificil, marcat de multiple crize interne şi externe. În şapte ani de domnie, acest lider vizionar a transformat Principatele Unite, în pofida tuturor presiunilor, care nu au fost puţine sau neînsemnate, şi a demarat reforme profunde în numeroase domenii. La alegerea sa ca domn al Moldovei, Mihail Kogălniceanu i-a transmis într-un memorabil discurs: ”Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: La legi noi, oameni noi! […] Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare... Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate...”
Dragi români,
Ca şi atunci, în acest an, avem de ales. 2016 este un an electoral, urmează perioada în care clasa politică are şansa de a se reconecta la aşteptările cetăţenilor, de a reconstrui încrederea ştirbită în timp şi de a asuma responsabilităţi.
Cred că cetăţenii noştri îşi doresc lucruri simple de la politicieni: să se ţină de cuvânt, să îşi pună puterea şi priceperea în slujba interesului public şi să respecte legile. Partidele au ocazia să probeze că au înţeles aceste lucruri, prin modul de conduită, prin oamenii pe care îi vor propune în competiţiile politice şi prin acţiunile lor din acest an.
Cei care se vor antrena în bătăliile electorale trebuie să îşi amintească, dincolo de culoare politică şi interese, că avem acelaşi obiectiv - binele oamenilor pe care îi reprezentăm. Sper că vom avea un an electoral decent, în care tenacitatea, munca şi profesionalismul vor câştiga.
Vocea mea se va face auzită în tot acest an, dar nu pentru a intra în campanie, ci pentru a vorbi despre înnoirea clasei politice şi continuarea schimbării modului de a face politică. Avem nevoie de abordări, idei şi oameni noi, care au înţeles că metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului, că nu putem continua înşelând speranţele oamenilor. Aici aş vrea să vă aduc exemplul înaintaşilor noştri de la 1859.
Mulţi dintre ei, oameni cu profesii diferite, tineri educaţi în străinătate sau seniori şcoliţi în Principate, care au lucrat cu atâta dedicaţie la proiectul unionist, nu făcuseră niciodată politică, dar erau ferm ataşaţi de ţara lor şi de valorile timpului lor. Cu o încredere oarbă în menirea lor, cu abnegaţie şi solidaritate, s-au făcut avocaţii unui proiect şi al unui vis.
Doamnelor şi domnilor,
Perioada care a urmat Unirii de la 1859 a adus mari reforme pentru realizarea deplină a proiectului unionist, printre care o nouă Constituţie şi legi noi, o clasă politică înnoită, schimbări semnificative care au dezvoltat şi întărit capacitatea instituţiilor noului stat modern.
Aşa cum am spus la început, lecţia Micii Uniri este mai actuală ca niciodată. Una dintre marile reforme din Principatele Unite a fost o nouă lege a şcolii româneşti, cea din 1864. Deplin conştient de importanţa rolului pe care îl are educaţia în viaţa unei naţiuni, sunt determinat să împlinim împreună marele proiect pe care l-am numit „România educată”.
Chem toţi oamenii politici responsabili să mi se alăture în viitor în acest demers. Piatra de temelie a unei naţiuni o reprezintă educaţia, iar prin intermediul unui sistem de învăţământ eficient şi performant se construieşte viitorul unei ţări. Nu voi ceda tentaţiei să facem lucrurile în grabă. Vreau să clădim cu înţelepciune şi atenţie acest proiect a cărui uriaşă miză este o Românie capabilă să ofere cetăţenilor săi şanse egale şi opţiuni solide de carieră.
FOTO Facebook
Doamnelor şi domnilor,
Afirm cu toată convingerea că suntem o naţiune care poate sta cu capul sus în Europa anului 2016. Unii vă vor spune poate că nu sunt motive de bucurie astăzi. Este totuşi o sărbătoare a statalităţii româneşti. Suntem membri cu drepturi depline ai comunităţii europene, facem parte din cea mai mare şi mai puternică alianţă militară care a existat vreodată, iar multe zone din societate dau semne de însănătoşire. Suntem o naţiune care a demonstrat că a avut şi are oameni potriviţi în momentele decisive, că ştie să ducă la bun sfârşit mari proiecte.
Unirea de la 1859 a fost un asemenea moment şi a reprezentat un prim pas pentru ce avea să se întâmple în 1877, când ne-am proclamat independenţa şi mai apoi, în 1918, anul Marii Uniri.
Ştiu totodată că sunt multe alte lucruri de reglat şi perfecţionat, că avem fragilităţi şi lipsuri. Sunt convins că le putem corecta şi gestiona împreună, prin muncă, seriozitate şi prin dorinţa de a lăsa o ţară mai bună generaţiilor viitoare. Spre exemplu, Moldova suferă încă din cauza decalajelor economice. O autostradă care să lege Moldova de restul ţării şi de Europa ar aduce numeroase beneficii, iar în perioada următoare acest proiect ar trebui să devină prioritar.
Suntem la câţiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova şi cred că este un moment potrivit pentru a ne îndrepta gândurile către fraţii noştri de peste Prut. Istoria şi limba comune contribuie la consolidarea identităţii şi solidarităţii dintre statele noastre. Vă asigur că România sprijină cu tot ce este posibil aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi rămâne un partener de încredere.
Dragi români,
Închei tot cu gândul la Mica Unire din 1859. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale sărbătorii de astăzi este Hora Unirii, care ne transmite un mesaj simplu dar profund: doar împreună vom reuşi. Fiind uniţi, lucrând aşezat şi căutând ceea ce ne uneşte şi nu ceea ce ne desparte, vom putea transforma şi moderniza România. Putem avea idei diferite despre felul în care vrem să ne administrăm ţara, însă obiectivul este unul şi acelaşi: o Românie puternică şi prosperă!
Vă doresc multă sănătate, curaj, încredere în propriile forţe, ambiţie şi dragoste pentru România!
La mulţi ani tuturor!
Aşa să ne-ajute Dumnezeu!”.
UPDATE 11.15 Mai mulţi tineri basarabeni care militează pentru unirea României cu Republica Moldova au ajuns, de asemenea, în Piaţa Unirii.
UPDATE Ora 11.00 4.000 de persoane se află acum în Piaţa Unirii din Iaşi. Mai mulţi angajaţi de la compania Fortus au venit cu pancarte şi protestează pentru că nu şi-au primit salariile.
UPDATE Ora 10.00 În jur de 3.000 de persoane au ajuns în Piaţa Unirii şi asistaă la spectcolul folcloric.
24 ianuarie este o zi sărbătorită cu fast la Iaşi. Ziua Unirii va consta într-un spectacol folcloric, discursuri ale oficialităţilor, depunere de coroane, paradă militară şi o masă tradiţională.
Manifestările vor începe la ora 10.00 cu un concert de muzică populară, iar o oră şi jumătate mai târziu vor urca pe scenă oficialităţile.
Sunt aşteptaţi în Piaţa Unirii preşedintele Klaus Iohannis, premierul Dacian Cioloş, dar şi co-preşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga. Prezente la evenimente vor fi şi autorităţile locale.
Spre deosebire de anii anteriori când participanţilor la evenimente li se oferea lla final fasole cu cârnaţi, în acest an li se vor împărţi 5.000 de plăcinte.
___________________________________________________
Discursul lui Klaus Iohannis:
„Bună ziua, Iaşi,
Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea,
Domnule Prim-ministru, Dacian Cioloş,
Înaltpreasfinţia Voastră Mitropolit al Moldovei, Teofan,
Preasfinţia Voastră Episcop, Petru Gherghel,
Domnule Primar al oraşului Chişinău, Chirtoacă,
Domnule Primar interimar,
Domnule Preşedinte interimar,
Onoraţi miniştri şi parlamentari,
Doamnelor şi domnilor,
Dragi români,
Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la Iaşi, astăzi, în zi de sărbătoare, când se împlinesc 157 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească. 24 ianuarie ne oferă prilejul să onorăm o pagină ilustră din istoria noastră, din ceea ce suntem şi am devenit în ultimul veac şi jumătate.
Revin cu mare bucurie de fiecare dată la Iaşi – oraşul vechilor zidiri, o creaţie organică a vechii Moldave, cum îl numea Nicolae Iorga. Astăzi însă, când sărbătorim Mica Unire, aş vrea să vorbesc despre lecţiile acelui eveniment istoric şi despre actualitatea lor.
Dorinţa românilor, de o parte şi de alta a Milcovului, de a fi împreună, a fost înţeleasă de elitele vremii, care au reuşit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică şi solidaritate. Practic, nu există mare entitate sau personalitate a vremii care să nu fi pus umărul la acest proiect. Şi atunci politica era plină de scandaluri, de divergenţe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci şi interesele din afara graniţelor celor două state. Însă, cu maturitate şi iscusinţă, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole şi au reuşit.
Unirea de la 1859 este legată de un eveniment şi o alegere, în definitiv - Alegerea ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza, omul potrivit la locul potrivit, prin care două state au devenit unul singur.
Acest moment a reprezentat începutul unei perioade de transformări şi reforme într-un context politic dificil, marcat de multiple crize interne şi externe. În şapte ani de domnie, acest lider vizionar a transformat Principatele Unite, în pofida tuturor presiunilor, care nu au fost puţine sau neînsemnate, şi a demarat reforme profunde în numeroase domenii. La alegerea sa ca domn al Moldovei, Mihail Kogălniceanu i-a transmis într-un memorabil discurs: ”Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: La legi noi, oameni noi! […] Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare... Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate...”
Dragi români,
Ca şi atunci, în acest an, avem de ales. 2016 este un an electoral, urmează perioada în care clasa politică are şansa de a se reconecta la aşteptările cetăţenilor, de a reconstrui încrederea ştirbită în timp şi de a asuma responsabilităţi.
Cred că cetăţenii noştri îşi doresc lucruri simple de la politicieni: să se ţină de cuvânt, să îşi pună puterea şi priceperea în slujba interesului public şi să respecte legile. Partidele au ocazia să probeze că au înţeles aceste lucruri, prin modul de conduită, prin oamenii pe care îi vor propune în competiţiile politice şi prin acţiunile lor din acest an.
Cei care se vor antrena în bătăliile electorale trebuie să îşi amintească, dincolo de culoare politică şi interese, că avem acelaşi obiectiv - binele oamenilor pe care îi reprezentăm. Sper că vom avea un an electoral decent, în care tenacitatea, munca şi profesionalismul vor câştiga.
Vocea mea se va face auzită în tot acest an, dar nu pentru a intra în campanie, ci pentru a vorbi despre înnoirea clasei politice şi continuarea schimbării modului de a face politică. Avem nevoie de abordări, idei şi oameni noi, care au înţeles că metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului, că nu putem continua înşelând speranţele oamenilor. Aici aş vrea să vă aduc exemplul înaintaşilor noştri de la 1859.
Mulţi dintre ei, oameni cu profesii diferite, tineri educaţi în străinătate sau seniori şcoliţi în Principate, care au lucrat cu atâta dedicaţie la proiectul unionist, nu făcuseră niciodată politică, dar erau ferm ataşaţi de ţara lor şi de valorile timpului lor. Cu o încredere oarbă în menirea lor, cu abnegaţie şi solidaritate, s-au făcut avocaţii unui proiect şi al unui vis.
Doamnelor şi domnilor,
Perioada care a urmat Unirii de la 1859 a adus mari reforme pentru realizarea deplină a proiectului unionist, printre care o nouă Constituţie şi legi noi, o clasă politică înnoită, schimbări semnificative care au dezvoltat şi întărit capacitatea instituţiilor noului stat modern.
Aşa cum am spus la început, lecţia Micii Uniri este mai actuală ca niciodată. Una dintre marile reforme din Principatele Unite a fost o nouă lege a şcolii româneşti, cea din 1864. Deplin conştient de importanţa rolului pe care îl are educaţia în viaţa unei naţiuni, sunt determinat să împlinim împreună marele proiect pe care l-am numit „România educată”.
Chem toţi oamenii politici responsabili să mi se alăture în viitor în acest demers. Piatra de temelie a unei naţiuni o reprezintă educaţia, iar prin intermediul unui sistem de învăţământ eficient şi performant se construieşte viitorul unei ţări. Nu voi ceda tentaţiei să facem lucrurile în grabă. Vreau să clădim cu înţelepciune şi atenţie acest proiect a cărui uriaşă miză este o Românie capabilă să ofere cetăţenilor săi şanse egale şi opţiuni solide de carieră.
Doamnelor şi domnilor,
Afirm cu toată convingerea că suntem o naţiune care poate sta cu capul sus în Europa anului 2016. Unii vă vor spune poate că nu sunt motive de bucurie astăzi. Este totuşi o sărbătoare a statalităţii româneşti. Suntem membri cu drepturi depline ai comunităţii europene, facem parte din cea mai mare şi mai puternică alianţă militară care a existat vreodată, iar multe zone din societate dau semne de însănătoşire. Suntem o naţiune care a demonstrat că a avut şi are oameni potriviţi în momentele decisive, că ştie să ducă la bun sfârşit mari proiecte.
Unirea de la 1859 a fost un asemenea moment şi a reprezentat un prim pas pentru ce avea să se întâmple în 1877, când ne-am proclamat independenţa şi mai apoi, în 1918, anul Marii Uniri.
Ştiu totodată că sunt multe alte lucruri de reglat şi perfecţionat, că avem fragilităţi şi lipsuri. Sunt convins că le putem corecta şi gestiona împreună, prin muncă, seriozitate şi prin dorinţa de a lăsa o ţară mai bună generaţiilor viitoare. Spre exemplu, Moldova suferă încă din cauza decalajelor economice. O autostradă care să lege Moldova de restul ţării şi de Europa ar aduce numeroase beneficii, iar în perioada următoare acest proiect ar trebui să devină prioritar.
Suntem la câţiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova şi cred că este un moment potrivit pentru a ne îndrepta gândurile către fraţii noştri de peste Prut. Istoria şi limba comune contribuie la consolidarea identităţii şi solidarităţii dintre statele noastre. Vă asigur că România sprijină cu tot ce este posibil aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi rămâne un partener de încredere.
Dragi români,
Închei tot cu gândul la Mica Unire din 1859. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale sărbătorii de astăzi este Hora Unirii, care ne transmite un mesaj simplu dar profund: doar împreună vom reuşi. Fiind uniţi, lucrând aşezat şi căutând ceea ce ne uneşte şi nu ceea ce ne desparte, vom putea transforma şi moderniza România. Putem avea idei diferite despre felul în care vrem să ne administrăm ţara, însă obiectivul este unul şi acelaşi: o Românie puternică şi prosperă!
Vă doresc multă sănătate, curaj, încredere în propriile forţe, ambiţie şi dragoste pentru România!
La mulţi ani tuturor!
Aşa să ne-ajute Dumnezeu!”
Duminică, 24 ianuarie 2016
10.00 – 11.30 Moment folcloric „Noi suntem români”;
Grigore Leşe, Veta Biriş, Matilda Pascal Cojocăriţa
11.30 – 11.31 Onor prezentat de Armata Română;
11.31 – 11.32 Intonarea Imnului Naţional;
11.32 – 11.45 Ceremonialul religios Te Deum;
11.45 – 12.15 Discursuri ale oficialităţilor centrale şi locale;
12.15 – 12.30 Ceremonialul depunerii de coroane la monumentul Domnitorului Al. I. Cuza;
12.30 – 12.40 Defilarea detaşamentelor militare;
12.40 – 12.50 Intonarea Horei Unirii şi desfăşurarea Horei Populare;
12.50 – 13.00 Deplasarea oficialităţilor către Mănăstirea Trei Ierarhi;
12.50 – 14.00 Moment folcloric „Noi suntem români”;
Cristian Pop, Ştefan Pintilie.
13.00 – 14.00 Masa populară.
Locaţia: Mănăstirea Trei Ierarhi
13.00 – 13.25 Slujba şi depunerea de coroane la mormântul Domnitorului Al. I. Cuza.
Locaţia: Sala Vasile Pogor, Palatul Roznovanu
12.00 – 20.00 Expoziţia „Iaşul care Uneşte”
documente şi mărturii despre Unirea Principatelor Române şi personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Traseul Piaţa Unirii – Pietonalul Ştefan cel Mare – Palatul Culturii
18.00 – 18.30 Retragerea cu torţe.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
