Robotica în slujba medicinei. Tratament revoluţionar disponibil la Iaşi, pentru bolnavii de Parkinson

Robotica în slujba medicinei. Tratament revoluţionar disponibil la Iaşi, pentru bolnavii de Parkinson

FOTO Arhiva Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi

Printre cele mai revoluţionare tehnologii din secolul XXI se numără şi un tratament pentru bolnavii de Parkinson – sunt aparate care vin ca o extindere a mâinii neurochirurgului şi care ajută oamenii chiar şi fără internare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Evoluţia medicinei a dus la tratamente revoluţionare. În cazul pacienţilor diagnosticaţi cu Parkinson, multă vreme s-a crezut că nu există tratament care poate duce la dispariţia bolii în întregime, medicaţia în scop paliativ fiind varianta principală de tratament. Acum, specialiştii vorbesc de o intervenţie revoluţionară, care face ca boala să dispară imediat: Stimulare Cerebrală Profundă. 
 
„Parkinsonul este o boală a sistemului nervos central, extrem de invalidantă pentru persoana în cauză. Presupune o disfuncţie, în cel mai fericit caz, sau o degradare a unor neuroni din creier, care sunt localizaţi în nişte structuri care secretă un neurotransmiţător numit dopamină“, explică pe scurt conf. univ. dr. Lucian Eva, managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi pentru „Weekend Adevărul“.
 
Substanţa despre care vorbeşte medicul ieşean este responsabilă de controlul mişcărilor fine. Atunci când neuronii care produc substanţa mor, apare acel tremur, în stadii iniţiale, care ulterior duce şi la o degradare psihică.
 

Tratamentul medicamentos, mai scump

Noua intervenţie, care se face cu pacientul treaz, presupune „utilizarea unor tehnologii de înaltă performanţă, cu ajutorul cărora se implantează nişte electrozi foarte fini, care scot din uz acea zonă a creierului“, spune medicul. Astfel, pacientului îi dispare acel tremur specific bolii. 
 
Managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi povesteşte că a avut ocazia să vadă, în urmă cu câţiva ani, astfel de intervenţii în clinici din străinătate. „Dacă înainte de implantarea acestor electrozi, pacientul nu putea duce un pahar cu apă la gură, după intervenţie, pacientul putea face acest gest simplu, dar atât de important“. 
 
Estimativ, costurile se ridică la 30.000 de euro pentru un pacient, acestea însumând electrozii, bateriile şi alte consumabile. Costurile ar urma însă să fie suportate de spital, prin intermediul unui program naţional. 
 
„Este adevărat, statul român suportă un număr limitat de intervenţii chirurgicale, dar să nu uităm că, în afară de acest tratament, care este cumva ultima soluţie în cazul acestor pacienţi, există tratament medicamentos. Acesta din urmă costă mai mult decât această intervenţie chirurgicală. Gândiţi-vă că el trebuie să ia medicaţia în fiecare zi. Şi, la un pacient tânăr, de 40-50 de ani, costurile sunt mult mai mari decât a implanta aceşti electrozi“, explică managerul Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi. 
 
Medicul Lucian Eva  FOTO Arhiva Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi
 

Perfecţiune, ca rotiţele unui ceas elveţian

Operaţia este una simplă din punctul de vedere al neurochirurgului, în esenţă, dar presupune o echipă multidisciplinară: neurologi, neurofiziologi, neuroimagişti, bioingineri. Această intervenţie poate garanta pacientului că toate simptomele bolii dispar, doar dacă pacientul este bine selectat şi dacă medicii din echipa multidisciplinară respectă nişte repere extrem de fine. Astfel că perfecţiunea şi meticulozitatea sunt aspecte extrem de importante.
 
„În momentul în care se intră în sala de operaţie, totul este gândit în aşa fel încât să meargă ca rotiţele unui ceas elveţian“, a spus medicul Lucian Eva. 
 
Medicii ieşeni se pregătesc în această perioadă pentru astfel de intervenţii. Lista cu pacienţii care aşteaptă această minune ce le poate aduce din nou o viaţă normal este lungă. Dacă ne referim la selecţia celor care pot beneficia de acest tratament numit Stimulare Cerebrală Profundă, un prim criteriu este cel legat de cum răspunde pacientul la tratamentul medicamentos recomandat iniţial. De asemenea, vârsta este un criteriu important.
 
„Vârsta medie a acestor pacienţi este în jur de 60 de ani. Dar sunt şi cazuri de pacienţi care au 30-40 de ani“, a mai spus medicul ieşean. 
 

Operaţii fără bisturiu

Aparatura ultramodernă schimbă radical modul de percepţie şi de tratament în mediul medical. De exemplu, capitala Moldovei se poate mândri cu cel mai performant laborator din domeniul neurochirurgiei – laboratorul de Radiochirurgie Stereotactică de tip Gamma Knife. Prin achiziţionarea acestui aparat, Spitalul Clinic de Urgenţă „Prof. dr. Nicolae Oblu“, cunoscut ca Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, a devenit singura unitate medicală din România care va deţine cel mai recent model de Gamma Knife. 
 
Este o formă de radiochirurgie care permite razelor extrem de concentrate de radiaţii să fie conduse direct la leziune, fără să afecteze ţesutul sănătos. În cazul tumorilor cerebrale, Gamma Knife elimină necesitatea operaţiei tradiţionale. Astfel, se pot efectua operaţii fără bisturiu. Mai mult decât atât, intervenţia nu presupune spitalizarea pacientului, nu prezintă complicaţii şi se face fără anestezie generală, iar pacienţii se pot întoarce la activităţile cotidiene imediat după procedură.
 
„Nu mai e nevoie de intervenţie chirurgicală. Nu curge sânge. Nu doare. Dacă o persoană are o tumoră, indiferent de natura ei, de maximum 3 cm diametru, nu mai e nevoie de intervenţie chirurgicală. Ea se iradiază, se va topi. E adevărat, durează un an-doi. Sunt uneori leziuni care, din punct de vedere al chirurgiei clasice, nu pot fi operate“, punctează medicul Lucian Eva. Potrivit acestuia, în prezent sunt aproape două milioane de pacienţi care au beneficiat de această tehnologie în toată lumea. 
 
 
FOTO Arhiva Spitalului de Neurochirurgie din Iaşi

Oamenii din sistem 

În urmă cu zece ani, aceste intervenţii nu ar fi fost posibile, chiar dacă tehnologia ar fi existat, asta pentru că oamenii din sistem nu erau pregătiţi nici mental, nici la nivel practic şi teoretic, subliniază conf. univ. dr. Lucian Eva. „Avem cele mai moderne tehnologii posibile în neurochirurgia de astăzi. Mental vorbind, medicii sunt pregătiţi astăzi să poată procesa o asemenea informaţie. Acum 10 ani vorbeam de Gamma Knife ca despre ceva SF – ştiam că există, dar nu ştiam exact ce face“.  
 
Până la prima intervenţie de acest tip la Iaşi mai trebuie obţinut un singur aviz. Până a ajunge în acest punct, a fost nevoie de mult timp şi de multă energie, dar mai ales de răbdare cu birocraţia.
 
„Dificultatea a fost să conving oamenii responsabili de aceste avize că această tehnologie este cu adevărat benefică pentru pacienţi. De multe ori am vrut să renunţ, dar eu iubesc oamenii. Şi mi-am zis că dacă nu o fac eu, nu o să o facă nimeni. Şi nu am fost singur. Au fost lângă mine oameni care au înţeles cât de important este acest proiect“, mai spune medicul Lucian Eva. 
 

Spitalele din Olanda, asemenea mallurilor

Tot de la medicul ieşean aflăm cum arată clinicile din Olanda unde se efectuează astfel de intervenţii.
 
„Când am intrat prima dată într-un spital în Olanda, am crezut că am intrat într-un mall. Pe holurile de intrare în acel spital erau magazine, cafenele, pacienţi cu perfuzii care mâncau o salată sau discutau cu familia. În serviciul de Gamma Knife am văzut pacienţi la cravată şi costum, stând de vorbă cu medicul care era îmbrăcat lejer. Toată lumea cu feţele zâmbitoare. Este întrebat cum vrea să stea pe acea masă de intervenţie, dacă vrea sau nu vrea să asculte muzică, dacă vrea să vizioneze un film. Apoi se realizează acea iradiere de câteva zeci de minute sau o oră, apoi mai stă jumătate de oră pentru supraveghere şi pleacă acasă“, specifică dr. Lucian Eva.
 

Vă recomandăm să citiţi şi:

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările