Ziua în care minerii din Valea Jiului l-au sfidat pe Ceauşescu

Ziua în care minerii din Valea Jiului l-au sfidat pe Ceauşescu

Lupeni, 3 august 1977. FOTO: Antoniu Dumitru.

Ziua de 3 august 1977 a intrat în istorie ca data în care Nicolae Ceauşescu, cu întreaga putere politică şi opresivă pe care o reprezenta, a fost nevoit să cedeze în faţa revendicărilor minerilor din Valea Jiului, ale căror acţiuni de protest de atunci au reprezentat cea mai revoltă muncitorească, în regimul comunist.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 1977, peste 100.000 de oameni lucrau în exploatările de cărbune din Valea Jiului. Oraşele din zonă s-au dezvoltat cu repeziciune în acei ani, iar populaţia lor, angrenată în activităţile de minerit, devenise o forţă în stare să ţină piept regimului comunist. Şi-a făcut-o, cerându-şi drepturile în primele zile din august 1977, în faţa liderului politic Nicolae Ceauşescu, luat atunci prin surprindere de amploarea manifestaţiilor de protest.

Ceauşescu, chemat în Valea Jiului

Greva minerilor din Valea Jiului a început în 1 august 1977. La acea dată, câteva zeci de ortaci din Mina Aninoasa au refuzat să intre în subteran, cerând să poarte o discuţie cu reprezentanţi din conducerea centrală a Partidului Comunist. în care să li se ofere explicaţii pentru pierderea unor drepturi de care beneficiau ca lucrători în sectorul minier. În scurt timp, cu ei s-au solidarizat pensionarii din minerit de la Lupeni şi apoi minerii de la aproape toate celelalte exploatări din Valea Jiului.

A doua zi, activitatea celor mai multe dintre minele Văii Jiului era paralizată. Minerii au încetat lucrul şi s-au îndreptat spre Lupeni, unde urma să ajungă, pentru tratative, o comisie condusă de prim-viceprim-ministrul Ilie Verdeţ, membru marcant al Partidului Comunist Român. Verdeţ nu a reuşit să îi calmeze pe protestatari. Oamenii nu voiau să discute cu el, ci au cerut prezenţa în Vale a prim-secretarului PCR, Nicolae Ceauşescu, aflat în acele zile în staţiunea Neptun de pe malul mării. Nicolae Ceauşescu a fost nevoit să îşi schimbe planurile de urgenţă. Liderul comunist a ajuns în Valea Jiului în 3 august, cu un elicopter care a aterizat la Lupeni. Era aşteptat de peste 30.000 de oameni, strânşi în curtea exploatării miniere, pregătiţi să îi prezinte o listă cu revendicări.

Speriat de mineri

Cele mai importante dintre cererile minerilor erau: ca programul de lucru să fie de şase ore pe zi şi nu de opt ore, cum prevedeau reglementări adoptate în vara acelui an, ca vârsta de pensionare să fie de 50 de ani, nu de 52 de ani. Minerii mai cereau luarea unor măsuri pentru creşterea nivelului de trai al localnicilor din Valea Jiului, recalcularea pensiilor în favoarea foştilor mineri şi crearea de locuri de muncă pentru femei, în zonă. “Ceauşescu a luat atunci microfonul din mâinile lui Dobre (n.r. Constantin Dobre, lider al greviştilor) şi a declarat cu o voce tremurătoare: Tovarăşi! Nu aceasta este calea... Aceasta este o ruşine pentru întreaga naţiune...O ruşine! Am luat notă de plângerile voastre. „Şase ore pe zi de mâine”, strigau minerii. Ceauşescu s-a înfuriat vizibil surprins de cutezanţa oamenilor care îndrăzneau să-şi exprime punctul de vedere în prezenţa sa. A coborât la nivelul ameninţărilor: „Dacă nu vă întoarceţi înapoi la muncă, vom fi nevoiţi să nu ne mai purtăm cu voi cu mănuşi!”. Aceste ameninţări au fost întâmpinate cu huiduieli prelungite şi cu strigăte de „Jos Ceauşescu!” Atmosfera s-a mai liniştit doar după ce Dobre a apelat la calm şi le-a cerut minerilor să-l lase pe secretarul general să termine ce avea de spus”, scria Ioan Velica, în cartea “Lupeni 77. Remember”, dedicată evenimentelor din august 1977.

Minerii, calmaţi de Ceauşescu

Nicolae Ceauşescu a petrecut câteva ore în Lupeni, iar minerii s-au lăsat convinşi să reia lucrul de a doua zi. O parte dintre revendicările ortacilor au fost soluţionate în favoarea lor, prin acte legislative adoptate ulterior.

În schimb, participanţii activi la grevă au fost pedepsiţi. 15 oameni au fost condamnaţi în urma acţiunilor de protest, la pedepse de până la cinci ani de închisoare, pentru infracţiuni ca ultraj, ofensă adusă autorităţilor sau apologia infracţiunilor. Potrivit unor relatări, între 2.000 şi 4.000 de mineri s-au ales cu pedepse disciplinare, mulţi dintre ei fiind daţi afară de la locurile de muncă, iar alţii au fost detaşaţi în alte zone. Printre cei din urmă s-a aflat Constantin Dobre, transferat la Întreprinderea de Reparaţii Auto din Craiova. Greva minerilor din 1977 a rămas, în ciuda controverselor privind organizarea şi desfăşurarea ei, cea mai amplă mişcare de protest din timpul regimului comunist, înainte de 1989.


Vă recomandăm şi:

FOTO Cine salvează Lupeniul, municipiul dator vândut din Valea Jiului              Municipul Lupeni din Valea Jiului a ajuns dator vândut la statul român, cu aproape 33 de milioane de lei. Localnicii dau vina pe administraţia locală, primarul pe statul român, însă nimeni nu pare în stare să găsească vreo soluţie de ieşire din situaţia ingrată.

Ernest Ulrich, fost deportat în URSS: „Nu mă pot jura că, în lagărele sovietice, nu am mâncat carne de om“          Ernest Ulrich (87 de ani), etnic german din Petroşani, deportat, în 1945, în lagărele de muncă din fosta Uniune Sovietică pentru aproape cinci ani, povesteşte cum un gropar rus îşi hrănea porcii din cadavrele deţinuţilor şi chiar ar fi folosit carnea de om la preparatele oferite prizonierilor. Ulrich este unul dintre cei mai în vârstă şoferi din Valea Jiului şi a reuşit să scrie o carte în care a relatat experienţele din URSS.

Apostolul lui Arsenie Boca în Valea Jiului. Octavian Pătraşcu l-a condus pe ultimul drum pe părintele de la Prislop              Octavian Pătraşcu este preot de jumătate de veac şi a fost unul dintre cei care au oficiat la înmormântarea părintelui Arsenie Boca, la Prislop, pe 4 decembrie 1989. Slujeşte în Petroşani, unde a ctitorit o bisericuţă maramureşeană şi a creat un muzeu al satului.

Cum s-a transformat Valea Jiului în Jalea Viului: oraşele miniere hunedorene intrate în cursa supravieţuirii              Valea Jiului, una dintre cele mai sărace zone din judeţul Hunedoara, a fost măcinată în ultimele două decenii de probleme sociale. Declinul aglomerării urbane s-a accentuat după anul 1995, o dată cu primele disponibilizări masive din minerit, iar în prezent cele şase oraşe din Valea Jiului (Petrila, Petroşani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni şi Uricani) supravieţuiesc cu greu situaţiei dificile din economie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: