Muzeul comemorează Răscoala din 1784, condusă de Horea, Cloşca şi Crişan
0Se împlinesc 230 de ani de la izbucnirea revoltei cunoscută în istorie ca Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan. Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva va organiza o acţiune de comemorare a eroilor răscoalei.
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în colaborare cu Colegiul Naţional „Sabin Drăgoi” din Deva şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Hunedoara, organizează joi, 6 noiembrie, mai multe acţiuni pentru comemorarea a 230 de ani de la Răscoala din 1784 condusă de Horea, Cloşca şi Crişan.
Evenimentul va debuta la ora 10.00 lângă statuile lui Horea, Cloşca şi Crişan, din faţa Palatului Magna Curia.
“Cu acest prilej vor fi depuse coroane atât la monumentul amintit, cât şi la Troiţa amplasată în Piaţa Cetăţii (în vecinătatea punctului de plecare a telecabinei), troiţă ridicată în memoria ţăranilor ucişi în timpul răscoalei de la 1784 după ce au atacat nobilii retraşi în Cetatea Devei. Totodată, în faţa grupului statuar „Horea, Cloşca şi Crişan” din faţa sediului MCDR, momentul va fi comemorat prin alocuţiuni rostite de dr. Adela Herban, dr. Liviu Lazăr, dr. Vasile Ionaş, dr. Ioachim Lazăr şi dr. Gheorghe Firczak”, a informat MCDR Deva.
Răscoala din 1784, numită şi „Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan”, a fost o importantă acţiune de revoltă a ţărănimii iobage din Transilvania împotriva constrângerilor feudale la care era supusă. La ea au participat iobagi români, maghiari, saşi de pe domeniile nobililor şi statului, mineri din Munţii Apuseni şi ocnele din Maramureş, meşteşugari, preoţi etc. Răscoala a pus în discuţie statutul de toleraţi în Transilvania imperială al românilor, ceea ce i-a conferit şi un caracter naţional. A izbucnit la 1 noiembrie 1784, în satul Curechiu, Hunedoara, şi s-a încheiat la sfârşitul lui decembrie 1784, când Horea şi Cloşca au fost capturaţi de către autorităţi.
Vă recomandăm şi:
Judele Vasile Goia a intrat în istorie cu „performanţa“ că s-a răzbunat pe Horea, unul din capii Răscoalei de la 1784-1785 din Transilvania. Miza: păstrarea scaunului de primar în Vidra de Sus, în Munţii Apuseni.
Odiseea capilor Răscoalei de la 1784-1785 la curtea imperială din Viena
Uşurarea obligaţiilor în muncă şi respectarea vechilor drepturi ale moţilor cu privire la păşunat, exploatarea pădurilor, crâşmăritul şi libera circulaţie a produselor meşteşugăreşti prin ţară, cu ajutorul cărora îşi puteau procura cele necesare traiului. Sunt principalele doleanţe pe care le regăsim în petiţiile scrise de ţăranii din Ţara Moţilor în urmă cu mai bine de 200 de ani.
Ca să pună mâna pe conducătorii Răscoalei iobagilor români din Transilvania din 1784-1785, căpeteniile armatei austriece au apelat la ajutorul ţăranilor români care cunoşteau labrintul Munţilor Gilăului. Ca să fie mai convingători, au pus pe capul lui Horea, Cloşca şi Crişan premii în bani şi au promis eliberarea din iobăgie.
Ancheta comisiei austriece, declanşată la Alba Iulia în ianuarie 1785 pentru condamnarea lui Horea, Cloşca şi Crişan, a durat aproape o lună. Ca să poată îndeplini ordinul împăratului de la Viena, a fost adăugat sentinţei articolul ce prevedea pedeapsa cu moartea prin zdrobirea oaselor condamnatului cu roata.
Despre posibilitatea ca Horea, liderul Răscoalei de la 1784 – 1785, să fi fost mason s-au scris sute şi poate mii de pagini. Mulţi istorici susţin că Horea nu ar fi fost primit de împărat la Viena dacă nu era ajutat de masonerie. Există, însă, chiar şi documente oficiale vechi care susţin apartenenţa eroului naţional la o asociaţie secretă din Viena.
Se încarcă comentariile...
