Fenomenul luminos uimitor observat în cea mai veche biserică din România. Ce au descoperit astronomii VIDEO
0
Cea mai veche biserică din România se comportă ca un imens ceas solar. Fenomeniul straniu a fost remarcat de pasionaţii de astronomie.
Zidită aproape în întregime din cărămidă romană, Rotonda din Geoagiu datează din secolele XI-XII şi se numără printre cele mai vechi biserici păstrate în România.
O legendă locală, care însă nu este susţinută de documente, spune că ar fi fost ridicată de cavalerii templieri, la întoarcerea din Ierusalim, pe drumul roman care străbătea valea Geoagiului spre munţii Apuseni.
În realitate, datele istorice arată că Rotonda datează dinaintea epocii templierilor.
Cât de veche este Rotonda
În curtea Rotondei, în timpul campaniilor arheologice din anii ´90 au fost descoperite peste 70 de morminte medievale.
Rotonda din Geoagiu. ADEVĂRUL
„Cel mai vechi mormânt cercetat a fost datat cu ajutorul unei monede emise în vremea domniei regelui Ladislau I al Ungariei (1077-1095). Mormântul face parte din cel mai vechi orizont de înmormântări practicat în cimitirul din jurul Rotondei. În zona apropiată edificiului, înmormântările medievale mai târzii deranjează de cele mai multe ori mormintele care aparţin perioadei arpadiene. Pentru datarea rotondei, ne menţinem în continuare părerea - exprimată dealtfel şi cu alte ocazii - că aceasta a fost ridicată către sfârşitul secolului al XI-lea. Dacă datarea acestei biserici cu plan central se confirmă în întregime până la sfârşitul cercetărilor arheologice, atunci rotonda de la Geoagiu de Jos este cea mai veche biserică de zid aflată încă în picioare nu numai de pe teritoriul Transilvaniei dar şi al întregii ţări”, arăta raportul cercetărilor arheologice, conduse de Gheorghe Petrov, publicat în 1996.
Fotografii: Aknai Szilard
La Rotonda din Geoagiu, alături de descoperirile arheologice un alt lucru atrage atenţia. Modul în care au fost zidite cele şase mici ferestre ale aşezării. O altă legendă spune că în luna mai, când razele soarelui trec printr-una dintre ferestrele Rotondei şi se revarsă printr-o fereastră aflată în opoziţia sa, se spune că este luminat chiar locul unde templierii ar fi ţinut o întâlnire de taină şi ar fi îngropat o comoară.
Nici această legendă nu este susţinută de documente. În schimb fenomenul luminos care descrie modul în care razele soarelui sunt proiectate prin ferestrele Rotondei a fost investigat, iar rezultatele sale au fost publicate într-un studiu realizat de Dan George Uza, de la Societatea Română pentru Astronomie Culturală (Cluj Napoca), pe baza fotografiilor realizate de Aknai Szilard, managerul Centrului de tineret din Geoagiu, în grija căruia se află monumentul istoric.
Rotonda – „ceasul solar”
Aknai Szilard a fotografiat trei tipuri de alinieri solare care fac ca razele soarelui să treacă printruna dintre ferestrele Rotondei şi să se reverse prin altele. Una dintre cele mai spectaculoase alinieri poate fi observată la mijlocul lunii aprilie, dar şi la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie. Atunci, pentru scurt timp, seara, razele soarelui pătrund prin fereastra circulară din vestul navei şi se aliniază cu fereastra estică dreptunghiulară a absidei.
Rotonda. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL
Într-o altă aliniere, observată de Aknai Szilard în perioada mai – iulie, razele soarelui pătrund prin fereastra dreptunghiulară din nord-vestul navei şi se aliniază cu fereastra estică dreptunghiulară a absidei, oferind un fenomen optic spectaculos. De asemenea, o altă aliniere, fotografiată în luna iunie, arată cum razele pătrund prin fereastra circulară din vestul navei şi se aliniază cu fereastra sudestică dreptunghiulară a navei.
Una dintre concluziile autorului cercetării este că ferestrele estice şi vestice ale se aliniază aproape perfect cu punctele echinocţiale de răsărit şi apus. Aşadar, în ziua echinocţiului, razele soarelui au o traiectorie aliniată celor două ferestre.
„Merită să mai observăm faptul că Rotonda din Geoagiu se comportă precum un imens ceas solar, fixând în teren anumite repere temporale cu ajutorul luminii. Proiecţia luminii poate fi modelată din punct de vedere geometric după regulile aplicabile cadranelor solare. De altfel, pe tija ceasurilor solare se prevede uneori un ecran, adesea circular, cu o gaură mică în centru (oculus), înlesnindu-se, astfel, citirea orelor pe cadranul propriu-zis, deoarece mijlocul unei pete luminoase rotunjite se găseşte mult mai uşor decât muchia unui halou dreptunghiular de penumbră. La Rotondă, acest orificiu circular are o dimensiune apreciabilă (circa 23 de centimetri în diametru), dar el acţionează după aceleaşi principii”, arată autorul studiului „Fenomene luminoase la Rotonda din Geoagiu”.
Se încarcă comentariile...
