Cum a fost jefuită o firmă gălăţeană de mai multe proprietăţi deţinute cu acte legale. Abuzul a fost orchestrat de un primar favorizat de procurori

Cum a fost jefuită o firmă gălăţeană de mai multe proprietăţi deţinute cu acte legale. Abuzul a fost orchestrat de un primar favorizat de procurori

Primăria Ghidigeni. Foto: Arhivă

Primarul comunei Ghidigeni a pus la cale peste 50 de cazuri de tulburare de posesie care au adus grave prejudicii Agromec Berheci. Faptele sunt înşirate pe parcursul a 20 de ani şi au generat mii de pagini de dosare civile şi penale. Mascarada administrativă s-a petrecut sub ochii îngăduitori ai poliţiştilor şi procurorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nu mai este, fără îndoială, niciun secret pentru nimeni că, în ultimele decenii, la multe primării rurale din România treburile (mai ales în ceea ce priveşte proprietatea funciară) au fost conduse de hazard, de incompetenţă şi, pe alocuri, de interese contrare legii.

Urmarea acestui adevărat haos a fost că, deşi au trecut 25 de ani de aplicarea primelor legi funciare de după 1989, lucrurile sunt încă departe de a fi limpezi. Milioane de proprietăţi sunt încă în devălmăşie, iar efectul se vede din plin în justiţie: instanţele româneşti sunt inundate de peste un milion de dosare civile şi penale care au legătură cu retrocedarea, punerea în posesie, partajarea între moştenitori şi stăpânirea ulterioară a pământurilor.

Pielea ursului din pădure, varianta funciară

Un caz strigător la cer (prin dimensiunea fenomenului, dar şi prin dezinvoltura cu care o serie de instituţii ale statului au batjocorit legea) ne-a fost dat să-l găsim în judeţul Galaţi, în localitatea Ghidigeni.

Totul a început cu două decenii în urmă, mai precis în perioada 1995-1999, atunci când administratorul Agromec Berheci (firmă privată specializată în prestaţii mecanizate pentru agricultură) a decis să achiziţioneze în numele societăţii mai multe suprafeţe de teren arabil. „Am luat această decizie pentru a ne consolida capitalul social şi pentru a ne dezvolta activitatea pe baza proprietăţiii asupra terenurilor pe care le lucram”, explică situaţia economistul Ion Banu, managerul societăţii.

Printre cei care s-au oferit să-şi vândă terenurile către Agromec Berheci s-au numărat atât săteni cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, dar şi o serie de persoane care au beneficiat de constituirea unei proprietăţi de 5.000 de metri pătraţi în virtutea unei prevederi legale care-şi propunea să-i sprijine pe cei care munciseră în agricultură, dar nu deţineau niciun fel de alte proprietăţi funciare.

Cum legea spunea că respectivele terenuri nu puteau fi înstrăinate decât după zece ani de la dobândire, tranzacţiile s-au materializat sub forma unor antecontracte de vânzare-cumpărare, prin care proprietatea era cedată din acel moment, urmând ca actele să fie perfectate după expirarea termenul stabilit de lege.

Zis şi făcut. Agromec Berheci a încheiat antecontracte de vânzare în formă autentică, în faţa notarului, cu 54 de persoane din localitatea Ghidigeni, cărora le-a achitat (după cum rezultă din documente) contravaloarea terenurilor (aproape 40 de hectare în total), cedenţii obligându-se să lase pământul spre folosinţă societăţii, contra unei arende, până la perfectarea actelor de vânzare-cumpărare, după care să renunţe la orice fel de pretenţii.


Sediul Agromec Berheci. Foto: Arhivă

Totul a mers conform înţelegerii, însă, doar până în anul 2005, atunci când îndeplinindu-se termenul de 10 ani (legea spune că acesta curge din momentul eliberării adeverinţei de proprietate) Agromec Berheci le-a solicitat celor 54 de săteni să se prezinte pentru finalizarea documentelor. Stupoare, însă! O mare parte dintre ei au refuzat să vină, argumentând că ei nu au vândut niciun teren, ci doar l-au dat în arendă.

Instanţa dă câştig de cauză Agromec

Cum era şi firesc, Agromec  Berheci a sesizat instanţa de judecată, în perioada 2005-2006, cu privire la situaţia creată şi a cerut magistraţilor să constate, pentru fiecare caz în parte, valabilitatea tranzacţiei.

Urmare a acţiunilor (la care s-au anexat antecontractele încheiate la notar, purtând pe ele semnăturile vânzătorilor şi cumpărătorului), instanţa a emis mai multe hotărâri prin care stabilea proprietatea deplină a Agromec Berheci asupra terenurilor respective.

De altfel, hotărârile – care poartă specificaţia „prezenta ţine loc de act autentic de vânzare-cumpărare” – au şi fost recunoscute ca atare de autorităţile cadastrale, care au efectuat întabularea proprietăţilor.

Este de menţionat că marea majoritate a proceselor au fost câştigate de Agromec Berheci în cursul anului 2006, deciziile rămânând definitive. Putem aminti aici sentinţele nr. 929/ 1 iunie 2006 (în contradictoriu cu Duţu N. Vasilica), nr. 998/ 9 iunie 2006 (în contradictoriu cu Sandu Lurenţa), nr. 928/ 1 iunie 2006 (cu Pandele Elena), nr. 714/ 4 mai 2006 (cu Pandele Lilian) s.a.m.d.

Degeaba ai dreptate dacă nu e de acord primarul

Deşi se părea că tot scandalul se va încheia aici, lucrurile au luat o turnură cu totul aparte în anul 2007, atunci când primarul comunei Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru, i-a convocat în teren pe toţi cei care-şi vânduse terenurile către Agromec (şi pierduse deja procesele), pentru a le măsura terenurile şi a-i pune în posesie efectivă.

Primarul Eugen Tăbăcaru. Foto: Arhivă.

Audiat ulterior de instanţă (în urma declanşării unor noi litigii, pentru tulburarea de posesie, între foştii proprietari şi Agromec Berheci), primarul a declarat că, de fapt, el nu a chemat pe nimeni, ci că a fost rugat de săteni să facă identificarea parcelelor.

Afirmaţia lui Eugen Tăbăcaru pare, fără îndoială, credibilă şi poate fi luată de bună dacă n-ar fi contrazisă flagrant de declaraţiile ţăranilor implicaţi. Aceştia (Ciuraru Ionel, Sandu Laurenţa, Scripcaru Florica, Avădani Gherghina, Cobzaru Mitică etc) au declarat în faţa procurorilor de la Tecuci, negru pe alb, că au fost CONVOCAŢI de primar şi că nu au cerut ei acestuia să li se facă măsurători.


Fotocopie după una dintre declaraţiile care arată că primarul a declanşat totul.

Totuşi, chemaţi sau nechemaţi, toţi s-au prezentat în câmp,  ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat în realaţia lor juridică cu Agromec, apoi au bătut ţăruşi şi au luat terenurile în stăpânire, încălcând astfel, flagrant, decizia instanţelor.

Cât îl priveşte pe primar, acesta a declarat ulterior, audiat fiind de magistraţi, că nu a ştiut de  existenţa actelor de vânzare şi nici de deciziile instanţelor. Iar magistraţii l-au crezut pe cuvânt deşi, după cum vom arăta într-un articol viitor, edilul a fost parte activă a aranjamentelor cu terenuri, fiind acum cercetat penal pentru fals, uz de fals şi abuz în serviciu.

Judecătorii critică aspru soluţiile procuroarei Maxim

Pusă în faţa situaţiei de a fi lipsită de proprietate, societatea Agromec Berheci a apelat din nou la justiţie, depunând plângeri penale, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci, pentru tulburare de posesie, împotriva fiecărui făptuitor în parte.

Acest lucru se întâmpla în primăvara anului 2007, tulburarea de posesie fiind constatată şi de o comisie locală, formată de primărie la sesizarea lui Ion Banu, administratorul firmei păgubite. Comisia avea să consemneze, cât se poate de clar, că „ persoanele care se regăsesc în tabelul anexat au înstrăinat cu acte legale către SC Agromec Berheci teren arabil în Sola Cerbeanu”. Documentul este semnat de ing. Durbacă Ghinel, Rusu Nela (referent) şi Sălăvăstru Cosmin, în calitate de jurist, toţi din cadrul Primăriei Ghidigeni.

Urmarea a fost că toţi cei implicaţi în conflict au fost chemaţi la Parchet pentru audieri (dosarul a fost încredinţat tinerei procuroare Mihaela Maxim), prilej cu care pârâţii au suţinut tot felul de variante fanteziste: ba că au crezut că au dat terenul doar în arendă, ba că nu semnat nimic, ba că n-au ştiut că nu-s proprietari, ba chiar şi că crezut că au câştigat de fapt procesul cu Agromec.

Deşi totul era cât se poate de clar (toată lumea recunoştea tulburarea de posesie), procuroarea Mihaela Maxim decide, în 12 august 2008, neînceperea urmăririi penale în toate dosarele.

Cum şeful parchetului tecucean, procurorul Neculai Jalbă, respinge plângerea împotriva soluţiei procuroarei, Agromec Berheci apelează la instanţă şi solicită magistraţilor de la Judecătoria Tecuci să invalideze soluţia Parchetului. Lucru care, de altfel, se şi întâmplă. Prin sentinţa penală nr. 243 din 18 mai 2009, Judecătoria Tecuci dispune redeschiderea urmăririi penale. Mai mult decât atât, instanţa constată că cercetarea penală s-a făcut superficial, fără a se strânge probe concludente, totul rezumându-se la simpla audiere a martorilor.

Parchetul tecucean a atacat sentinţa cu recurs la Tribunalul Tecuci, instanţă la care, de asemenea, Agromec Berheci a obţinut câştig de cauză.

Cităm din decizia penală nr. 126 din 2 martie 2010: „Tribunalul Galaţi constată că nu au fost administrate probe, nu s-a stabilit cine avea posesia în anul 2007, cine a ocupat aceste terenuri după primăvara acestui an. (...) Tribunalul constată că organul de urmărire penală face confuzie între noţiunile juridice de posesie şi proprietate, susţinându-se (în mod fals) că Agromec Berheci ar fi dobândit terenurile în discuţie cu încălcare dispoziţiilor art. 43 din Legea nr. 18/1991. Tribunalul reţine că o astfel de constatare intră în atribuţiile exclusive ale instanţelor de judecată (...). Mai mult, deşi nu au fost administrate probe, se reţine că o parte dintre făptuitori au acţionat fără intenţie, în timp ce pentru alţi făptuitori fapta nu există în materialitatea sa, aspecte ce ar trebui să rezulte din întregul probatoriu în cauză”.


Fotocopie după motivarea Tribunalului Galaţi, la decizia de refacere a lucrării penale.

În fine, judecătorii critică aspru rezoluţia procuroarei Maxim şi solicită refacerea întregii cercetări şi – atenţie! – „începerea urmăririi penale”.

Foarte interesant este şi faptul că dosarul a fost o vreme (pe partea de cercetare a faptelor) în lucru la comisarul de Poliţie Mircea Rusu, cunoscut opiniei publice pentru cariera de fotomodel, dar şi pentru faptul că în prezent este trimis în judecată în două dosare penale, ambele pentru abuz în serviciu, în legătură cu moartea unui om de afaceri în timpul unei partide de vânătoare şi cu folosirea uniformei şi a calităţii oficiale pentru a ajuta un cetăţean într-o operaţiune de şantaj.

De asemenea, este de menţionat că în anii 2008 şi 2010 Agromec Berheci a formulat plângeri penale, pentru abuz în serviciu, atât împotriva procuroarei Mihaela Maxim, cât şi a primarului Eugen Tăbăcaru, însă, surprinzător (date fiind probele – în ediţiile viitoare le vom aducela cunoştinţa opinie publice), în fiecare dintre aceste cazuri plângerile au fost respinse atât de către parchetul competent, cât şi de către instanţe.

Un coşmar juridic în derulare

Culmea este că nici acum, după zece ani de la izbucnirea conflictului dintre Agromec Berheci şi foştii proprietari ai terenurilor, lucrurile nu s-au rezolvat. Societatea (intrată în insolvenţă în urma altor întîmplări scandaloase despre care am relatat în ediţiile trecute) încă se luptă prin justiţie pentru a dobândi controlul asupra unor proprietăţi pentru care a plătit preţul cerut, cu acte în regulă, în urmă cu mai bine de 17 ani.

Deocamdată punem punct aici investigaţiei noastre. În ediţiile care urmează vă vom prezenta însă probele care demonstrează că afacerile imobiliare ilegale de la Ghidigeni s-au făcut, cel puţin până la un moment dat, cu sprijinul Primarului şi cu complicitatea unor procurori suspect de binevoitori cu infractorii.

Vă mai recomandăm şi:

Haosul din Justiţie naşte monştri. Cum se schimbă din condei, la Galaţi, hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile

Cum a reuşit statul român să falimenteze afacerea unui fermier, deşi Fiscul avea să îi dea omului 1,3 milioane de lei. Răspunsul halucinant al Guvernului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările