Mihai Eminescu, Veronica Micle şi străzile Clujului. Ce a însemnat capitala Ardealului pentru muza „geniului pustiu“

Mihai Eminescu, Veronica Micle şi străzile Clujului. Ce a însemnat capitala Ardealului pentru muza „geniului pustiu“

Mihai Eminescu şi Veronica Micle au trăit o poveste de dragoste agitată

Muza poetului Mihai Eminescu, Veronica Micle, a avut o strânsă legătură cu oraşul de pe Someş, unde s-a căsătorit şi pe care l-a vizitat de mai multe ori datorită soţului, Ştefan Micle. Însuşi Mihai Eminescu a trecut prin Cluj, aşa cum reiese din paginile romanului „Geniu pustiu”.

„Viaţa mea, ciudată şi azi şi neexplicabilă pentru toţi cunoscuţii mei, nu are niciun înţeles fără tine”, îi scria Mihai Eminescu în ciorna scrisorii de condoleanţe la moartea soţului Veronicăi Micle. Esta una dintre multele dovezi care atestă faptul că Veronica Micle a fost muza poetului.

Ea însăşi o poetă sensibilă şi delicată, Veronica a scris pe volumul de versuri pe care i l-a dăruit „poetului nepereche” în 1887: „Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o mărturisire de neştearsă dragoste”. Pe lângă o mare iubire, cei doi îndrăgostiţi mai aveau ceva în comun, conform criticului şi istoricului literar Mircea Popa, oraşul "nebun de frumos" Cluj.

„În Clujul, prin care şi Eminescu a trecut, cum se poate vedea din paginile romanului său <<Geniu pustiu>>, urmele paşilor celor doi nu s-au şters încă, iar vechii străzi cu aşezământul lui Bob i s-ar potrivi mai bine numele poetei Veronica Micle”,

Mircea Popa, istoric literar 



Veronica s-a căsătorit la Cluj

Veronica Câmpeanu, născută în 22 aprilie 1850, la Năsăud, s-a căsătorit cu Ştefan Micle, profesor universitar, iar mai târziu rector al Universităţii din Iaşi, la 1864, în Biserica Bob din Cluj. O placă memorială este amplasată şi astăzi pe biserică. Ştefan Micle s-a născut la 1820, în localitatea clujeană Feleac. „Frumuseţea şi graţia fetei au atras atenţia blândului şi inimosului bărbat Ştefan Micle, profesor de fizico-chimice la Universitatea din Iaşi”, scrie istoricul literar Mircea Popa în volumul „Ferestrele Clujului”. În prim săptămână din august, cei doi îndrăgostiţi au venit la Cluj, unde s-au cazat la Hotelul Biasini, aflat într-o clădire de pe actuala stradă Avram Iancu. „S-au plimbat prin oraş, au făcut şi primit vizite, iar căsătoria a avut loc pe 7 august 1864. Au urmat vizitele mai îndelungi la Feleac , la familia soţului, un interes deosebit stârninu-l vechea ctitorie a lui Ştefan cel Mare, ridicată cu secole în urmă aici, unul dintre locurile ei preferate şi îndrăgite”, spune istoricul literar.  

 

 Geniul pustiu în capitala Ardealului


„Legăturile Veronicăi Micle cu Clujul şi rudele de la Feleac ale soţului său au fost mai dese şi mai numeroase de-a lungul anilor. S-au păstrat astfel câteva scrisori ale lui Ştefan Micle adresate fraţilor şi surorilor de aici, în care îi informa despre situaţia sa, viaţa de familie, între care se aflau şi fotografiile Veronicăi şi ale fiicelor, Valeria şi Virginia”, detaliază Mircea Popa. Istoricul susţine că şi Mihai Eminescu a trecut prin Cluj, fapt care rezultă din romanul „Geniu pustiu”, în care capitala Ardealului este locul unde personajul principal, Toma Nour, şi-a întâlnit dragostea. „În Clujul, prin care şi Eminescu a trecut, cum se poate vedea din paginile romanului său <<Geniu pustiu>>, urmele paşilor celor doi nu s-au şters încă, iar vechii străzi cu aşezământul lui Bob i s-ar potrivi mai bine numele poetei Veronica Micle”, spune criticul literar. 

Citeşte şi

Corespondenţa lui Lucian Blaga cu iubita sa din Cluj: în scrisori îi dorea linişte şi kilograme în plus, iar în versuri muza era “o boală de bine, cu leacul în sine”

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: