Cluj: După 20 de ani de blocuri-cutie de chibrit, vor la casă
0
Un studiu sociologic arată că circa 80 % din clujeni doresc să schimbe apartamentul de la bloc
Urbaniştii din ţară au dezbătut duminică, la Cluj, în cadrul Festivalului Arhitext Tropisme, cerinţele de locuire ale românilor.
Un studiu sociologic, prezentat în cadrul manifestării arată că circa 80% din clujeni doresc să schimbe apartamentul de la bloc pe o casă. Aceasta trebuie să aibă mai multe dormitoare şi niveluri, spaţiu verde şi să fie aşezată în centru.
Urbaniştii din ţară au dezbătut ieri, la Cluj, în cadrul Festivalului Arhitext Tropisme, probleme legate de locuire. Concluziile dezbaterilor sunt că legislaţia ar trebui modificată, pentru stoparea abuzurilor şi că ar trebui consultaţi şi consumatorii, când vine vorba de investiţii imobiliare.
"Dezvoltatorii imobiliari nu sunt interesaţi de a afla ce-şi doresc clienţii", este de părere profesoara Adriana Matei, decanul Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Cluj. Totuşi, la Cluj a fost efectuat recent un studiu privind dorinţele clujenilor. Un studiu asemănător stă şi în sertarele specialiştilor din Bucureşti.
Locatarii blocurilor vor în case
Sociologul clujean Rudolf Poledna, de la Universitatea Babeş-Bolyai, a realizat un studiul în urmă cu doi ani, pe un eşantion de o mie de persoane, din municipiul Cluj-Napoca. Conform acestuia, 78% din clujeni îşi doresc o casă unifamilială. Alţi 13 % din respondenţi ar accepta să locuiască în locuinţe colective cu mai puţin de 10 apartamente, iar 7% ar accepta să stea şi în locuinţe cu peste 10 apartamente. Restul de 2% au ales alte opţiuni. Potrivit sociologului, clujenii nu ştiu foarte precis cum ar dori să fie această casă la care visează, având nişte coordonate generale.
„Visul clujeanului este să aibă casă impunătoare, cu mai multe dormitoare şi niveluri, cu spaţiu verde, într-o zonă cât mai centrală”, a spus Poledna. El a adăugat că, în realitate, constrângerile materiale îi aduc cu picioarele pe pâmânt şi doar o mică parte din cei care-şi doresc să trăiască în casă reuşesc acest lucru.
Studiul mai arată că 60 % din respondenţi au declarat că şi-au îmbunătăţit condiţiile de locuire, după revoluţie, fie că au trecut de la garsoniere la apartamente cu 2-3 camere, fie că şi-au modernizat instalaţiile sanitare.
Bucureştenii tineri şi-ar dori o casă
Un alt studiu privind dorinţele orăşenilor a fost realizat la Bucureşti, tot în urmă cu doi ani, de către un colectiv mixt de la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, Academia de Studii Economice, Universitatea Tehnică de Construcţii, Asociaţia de Tranziţie Urbană şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Arhitectul Tiberiu Florescu, cordonator din partea Universităţii Mincu, a declarat că studiul se află încă în sertare, aşteptând să fie valorificat. Cercetarea a fost realizată cu sprijinul a câtorva zeci de asociaţii de proprietari din cartierele Drumul Taberei şi Balta Albă.
Rezultatele arată că persoanele de vârsta a doua îşi doresc să locuiască în continuare la bloc, dar să aibă parte de o calitate mai bună a vieţii. Astfel, vârstnicii şi-ar dori intervenţii la imobile care să le reducă costurile la utilităţi, în special la consumul de căldură. Tinerii însă, în marea lor majoritate şi-ar dori să se mute într-o casă. Ajung însă să-şi realizeze visul doar o mică parte.
Blocuri comuniste clonate
Profesoara Adriana Matei, de la Facultatea de Arhitectură din Cluj a trecut în revistă situaţia care caracterizează noile locuinţe din Cluj, fie ele construcţii colective sau individuale. Blocurile sunt în mare parte la fel ca cele din anii 70, înalte, neluminate, urât faţadizate, fără acces la spaţii verzi. Iar casele care abundă la periferie arată gustul proprietarilor, cu stiluri importate din zona rurală, cu garduri mari eterogene, racordate la străzi fără logică.
Se încarcă comentariile...
