O nouă campanie arheologică în situl de la Măriuţa. Care sunt cele mai importante descoperiri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Campanie arheologică în situl Măriuţa FOTO Facebook/MDJ
Campanie arheologică în situl Măriuţa FOTO Facebook/MDJ

O nouă campanie de săpături arheologice a început în această toamnă în situl de la Măriuţa şi reprezintă o etapă importantă pentru cunoaşterea splendidei civilizaţii eneolitice.  Pe acest şantier s-au format specialişti de marcă de la Universitatea Ovidius Constanţa şi Universitatea din Bucureşti.

Cercetarea din această zonă este realizată de o echipă formată din specialişti de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, Platforma ArchaeoScienceRO din cadrul ICUB, Universitatea din Bucureşti şi Muzeul Municipiului Bucureşti, sub coordonarea ştiinţifică a dr. Valentin Parnic, managerul muzeului din Călăraşi.

„Cercetările în tell-ul gumelniţean au debutat la începutul anilor `80 putând fi identificate câteva etape în cursul acestora. O primă etapă este constituită de faza identificării sitului şi a recuperării de materiale. Această etapă este reprezentată de cercetările de teren efectuate în anii `60 de Eugen Comşa şi continuate de Done Şerbănescu şi George Trohani, în anii `70. 

A doua etapă este reprezentată de săpăturile de salvare de la Măriuţa - La Movilă, determinate de proiectul de amenajări funciare a cursului râului Mostiştea. Astfel, sub conducerea lui Mihai Şimon se desfăşoară cercetări în aşezarea gumelniţeană în perioada 1984 – 1991.

 În urma acestor cercetări au fost identificate două niveluri de locuire, cel superior fiind încadrat între sfârşitul fazei A2 şi faza B1 a culturii Gumelniţa, iar cel inferior în faza A2 a acestei culturi. S-a dovedit ulterior că ultimul nivel de locuire de la Măriuţa aparţine fazei B a culturii Gumelniţa.

calarasi campanie arheologica in situl mariuta foto faceb/MDJ

Cercetări arheologice în situl Măriuţa FOTO Facebook/MDJ

Cea de-a treia etapă debutează în anul 2000, atunci când cercetările au fost reluate din iniţiativa Muzeului Dunării de Jos Călăraşi şi au fost continúate până în prezent. Această ultimă etapă se remarcă prin caracterul pluridisciplinar al cercetărilor”,  spune Valentin  Parnic. 

Atelier de prelucrare a osului

Au fost cercetate până în prezent 8 locuinţe abandonate, aparţinând nivelului superior al aşezării. Dintre acestea reţine atenţia locuinţa SL 2, unde, foarte probabil a funcţionat un atelier de prelucrare a osului şi cornului.

Ulterior, în anul 2004 s-a decis deschiderea unui nou sector pe terasa de lângă aşezarea de tip tell, în vederea identificării necropolei aparţinând aşezării gumelniţene. 

Necropola de la Măriuţa-La Movilă se află la cca. la 200 m ENE de aşezare. Situaţia identificată în acest sit este asemănătoare cu cea întâlnită în cazul altor tell-uri gumelniţene de la nord şi sud de Dunăre. Astfel, în majoritatea situaţiilor cunoscute, cimitirele se aflau în apropierea aşezărilor de tip tell, într-o zonă înaltă (de obicei pe terasa şi pe pantele acesteia), neinundabilă, accesibilă

Artefactele sunt în curs de studiu

„O cercetare arheologică modernă şi competitivă trebuie să fie suma expertizei unei serii largi de specialişti. Astfel, materialele osteologice faunistice și antropologice sunt prelucrate şi analizate de către echipa Secţiei de Bioarheologie a Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, Institutul de Antropologie „Francisc J. Rainer” Bucureşti şi a Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.

calarasi campanie arheologica in situl mariuta foto faceb/MDJ

Diverse artefacte, descoperite la Măriuţa FOTO Facebook/MDJ

Diversele categorii de artefacte sunt în curs de studiu şi analiză în laboratoarele Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi, Muzeului Naţional de Istorie a României, Universităţii „Valahia” din Târgovişte şi Platformei ArchaeoScience#RO din cadrul ICUB, Universitatea din Bucureşti.

Alte analize interdisciplinare pe diverse categorii de artefacte şi ecofacte vor fi realizate în cadrul Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” Măgurele, dar şi în cadrul unor laboratoare din străinătate,” a explicat Valentin Parnic.

De-a lungul anilor, pe şantierul arheologic de la Măriuţa s-au format studenţi de la Universitatea Ovidius Constanţa şi Universitatea din Bucureşti. 

O civilizaţie strălucită

Cu o vechime de peste 20 de ani în cadrul Muzeului din Călăraşi, Valentin Parnic a lucrat mai întâi ca muzeograf, apoi a urmat toate treptele instruirii pentru a se perfecţiona. Din 2004 este cercetător ştiinţific, iar în 2005 a ajuns şeful secţiei Arheologie. În 2009 a susţinut doctoratul cu tema “Eneoliticul din Muntenia, faza B a culturii Gumelniţa”, iar în 2017 s-a înscris la concurs şi a câştigat postul de manager. 

calarasi campanie arheologica in situl mariuta foto faceb/MDJ

Cercetări arheologice în situl Măriuţa FOTO Facebook/MDJ

Acesta spune că, de-a lungul timpului, judeţul Călăraşi a fost considerat un adevărat „El Dorado“ al arheologiei. Reprezentativă pentru judeţul Călăraşi este în special cultura Gumelniţa, una dintre cele mai enigmatice, dar şi avansate civilizaţii eneolitice ale vechii Europe. La Călăraşi, în expoziţia Muzeului Dunării de Jos, există un adevărat tezaur de obiecte ceramice din cultura Gumelniţa, vase impresionante prin formă şi colorit, cu rol şi semnificaţii uneori misterioase.

Cultura Gumelniţa este una dintre cele mai importante civilizaţii din zona actualului teritoriu al ţării noastre din ultima jumătate a mileniului al V-lea înainte de Hristos. Un element specific acestei culturii este ceramica, în special neagră, dar şi o alta, arsă până devine brună (rar, chiar roşu-cărămiziu), ambele specii bine lustruite, având forme şi decoruri variate, acestea din urmă incizate, în relief şi pictate cu grafit.

calarasi campanie arheologica in situl mariuta foto faceb/MDJ

Situl Măriuţa, printre cele mai importante şantiere arheologice din ţară FOTO Facebook/MDJ

O altă caracteristică, proprie acestei culturi, ca şi culturii Sălcuţa (o variantă a culturii Gumelniţa) o constituie topoarele masive şi lamele lungi de silex, ce depăşesc uneori 30 de centimetri, lor adăugându-li-se şi vârfurile de săgeţi şi lănci tăiate în aceeaşi rocă.

Vă mai recomandăm şi:

Şcolile rămân deschise, iar elevii şi profesorii vor fi testaţi. Masca, obligatorie în localităţile cu incidenţă mai mare de 6 la mie. Reguli pentru evenimente

Valul 4 e necruţător! La fiecare 7 minute, un român e ucis de COVID

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite