Planta longevităţii şi nemuririi, o variantă a  ginsengului, pregătită să fie cultivată în grădinile românilor

Planta longevităţii şi nemuririi, o variantă a  ginsengului, pregătită să fie cultivată în grădinile românilor

Iarba miraculoasă, planta nemuririi, planta imortalităţii, aşa cum mai este cunoscută Gynostemma în zona ei de origine, China, poate fi cultivată şi în România. Este o plantă căţărătoare de la care se consumă partea vegetativă, frunzele şi lăstarii tineri.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În China, Gynostemma se mai numeşte Jiaogulan, Jiao Chu Lan sau Jiao Gu Lan. Întrucât are câţiva compuşi comuni cu ginsengul, această plantă ar fi fost utilizată cândva la falsificarea ginsengului.
 
A fost plantată de mai mulţi ani în serele Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, pentru aclimatizare, iar acum poate fi cultivată în orice grădină din ţara noastră.
 
”Recent aclimatizată în România, Gynostemma mai este numită şi planta longevităţii, denumirea populară. Asta pentru că se pare că ea contribuie la menţinerea sănătăţii şi oarecum prelungeşte viaţa. În Asia mai are denumirea şi de ginseng sudic”, spune Costel Vânătoru, cercetător. 
 
Este utilizată în medicina tradiţională pentru reducerea colesterolului, scăderea tensiunii arteriale, stimularea sistemului imunitar, creşterea rezistenţei la stres, îmbunătăţirea memoriei, prevenirea căderii părului, diminuarea oboselii, afecţiuni respiratorii, gastrită cronică, dureri de spate, insomnie, calculi biliari, diabet, cancer etc.
 
”Un rival de temut al ginsengului, cunoscuta plantă, tot la fel, apreciată pentru proprietăţile sale de menţinere a sănătăţii. Se consumă partea vegetativă, frunzele, lăstarii tineri, poate fi cultivată în câmp şi spaţii protejate, dar în sistem palisat, având nevoie de susţinere”, spune cercetătorul buzoian.
 
 
Principalii compuşi activi din Gynostemma sunt gipenozidele. Pe lângă acestea mai conţine şi ginsenozide, carotenoizi, acid cafeic, quercetină, kaempferol, rutină, seleniu şi calciu.
”Fructifică destul de târziu, poduce aceste bobiţe care se închid la culoare, se înnegresc, iar în fiecare bobiţă găsim două seminţe. O plantă dioică, adică întâlnim şi plantă masculă, şi plantă femlă, predomină cele mascule care înfloresc dar nu fructifică. Planta masculă produce flori dar nu fructifică, nu face seminţe. Partea vegetativă este asemănătoare, frunzele, lăstarii sunt asemănătoare în ceea ce priveşte compoziţia biochimică”, Costel Vânătoru, cercetător
În China, au fost efectuate câteva studii care au arătat că această plantă reduce colesterolul total şi are efect antidiabetic.
 
 
În cazul efectului antidiabetic s-a descoperit că ceaiul de Gynostemma poate fi utilizat ca adjuvant în tratarea diabetului.
 
Cu privire la rezistenţa la insulină, un studiu efectuat pe şobolani a arătat că gipenozidele sunt sinergice cu extractul de sâmburi de struguri. Amestecul a avut efecte similare cu metforminul.
 
În afară de cele două efecte menţionate anterior aceasta mai are şi efect antioxidant, protejând celulele de acţiunea radicalilor liberi.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: