Numărul urşilor creşte alarmant în centrul ţării. Vânarea exemplarelor periculoase, care dau iama în gospodării, blocată de birocraţie. Ce se poate face
0Autorităţile din Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş, alături de reprezentanţi ai unor asociaţii de vânătoare, ocoale silvice sau proprietari de terenuri, s-au întâlnit la Braşov pentru a stabili un plan de măsuri în vederea gestionarii fondurilor cinegetice, în contextul în care au apărut tot mai multe probleme cauzate de animalele sălbatice, în special de urşi.
Peste 80 de persoane reprezentante ale acestor entităţi au semnat o petiţie prin care cer Ministerului Mediului, în primul rând, să instituie o cotă de prevenţie în cazul carnivorelor mari, respectiv urşi şi lupi.
De asemenea, aceştia au decis să formeze un grup de lucru, din care să fac parte toţi factorii interesaţi, inclusiv ONG-urile conservaţioniste, care să pregătească un document în care să fie prezentate problemele legate de conflictul om – urs, dar să şi propună un set de măsuri pentru rezolvarea acestei situaţii.
„Suntem în pragul iernii şi am considerat că trebuie să ne întâlnim, pentru a dezbate acest subiect. Înainte de pagube, ne interesează viaţa oamenilor. Noi avem datoria să protejăm oamenii şi nu ar trebui să acţionăm după incidente, ci înainte. Trebuie să acţionăm preventiv şi să facem tot ce ne stă în putiinţă, astfel încât viaţa oamenilor să nu fie pusă în pericol. După această întâlnire am ajuns la concluzia că trebuie să constituim un grup de lucru regional, din care să facă parte preşedinţii celor trei judeţe, respectiv Braşov, Covasna şi Harghita, dar s-ar putea alătura şi judeţele Mureş, Sibiu sau Prahova unde, la fel, sunt probleme. Cred că la nivel regional trebuie să se ia măsuri astfel încât dosarele prin care se solicită recoltarea sau relocarea unor exemplare să fie complete”, a subliniat prefectul Braşovului, Marian Rasaliu.
Totodată, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, a subliniat că problema cea mai mare în ceea ce priveşte convieţuire om- animal sălbatic este cele patru judeţe din centrul ţării, respectiv Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş. „Dacă nu vom avea cotă de vânătoare şi de intervenţie nu putem stopa acest pericol pentru viaţa oamenilor. De exemplu, în Comandău, o familie a pierdut o treime din trai, după ce un urs le-a mâncat una dintre cele trei vaci. O altă familie, care avea stupi de albine, iar pentru derularea afacerii a contractat un credit, a rămas fără stupini, tot din cauza unui urs. Noi vrem să facem ceva pentru aceste situaţii când ursul ajunge în localităţi, nu pentru urşii care sunt în pădure”, a explicat preşedintele CJ Covasna.
E nevoie de cote de vânătoare
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a venit şi cu o soluţie pentru aceste probleme, respectiv că ar trebui schimbată legislaţia, astfel încât viaţa omului să fie un subiect principal. „Totodată, este nevoie de un dialog între toţi actorii care se ocupă de această problematică, pentru că acum se acţionează în direcţii diferite. Nu în ultimul rând, eu cred că trebuie să avem măsuri active pentru prevenirea acestor conflicte, să implementăm cât mai repede planul de acţiune pentru specia urs. O altă măsură ce ar trebui luată este instruirea oamenilor care să intervină în oraşe şi sate, când un urs intră în localitate. Cel mai important lucru ar fi ca acele cote de prevenţie, stipulate şi de legislaţia europeană, să fie aprobate, pentru că suprapopulaţia de urşi aduce multe nenorociri”, a spus Broboly Csaba.
În loc de 340 de urşi, peste 640
La nivelul judeţului Braşov, populaţia de urşi a crescut alarmant şi practic s-a dublat, după cum a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea. Practic, în judeţul Braşov sunt aproximativ 640 de urşi, în condiţiile în care numărul optim ar fi de 340. „A fost făcută o numărătoare exactă de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Garda Forestieră şi reprezentanţi ai fondurilor de vânătoare. Odată cu creşterea numărului de urşi, aceştia nu mai au suficient spaţiu în habitatul nor natural, iar animalele au ajuns pe domeniul public. De exemplu, pe DN 1, în zona Timiş – Predeal, de la an la an a crescut numărul animalelor accidentate de maşini. În anul 2015 au fost trei urşi, iar în anul 2017 au fost 10 exemplare accidentate. Aceeaşi tendinţă se observă şi în ceea ce priveşte statistica referitoare la atacurile asupra oamenilor şi a animalelor domestice. Toate aceste lucruri sunt susţinute şi de cercetătorii Facultăţii de Silvicultură din cadrul Universităţii Transilvania”, a explicat Adrian Veştea.
La nivelul judeţului şi numărul persoanelor care au fost rănite de aceste animale sălbatice a crescut exponenţial cu numărul de exemplare. Astfel, dacă în 2015 au fost 5 persoane rănite în judeţul Braşov, în 2016 au fost 8 persoane, iar în 2017 s-a ajuns la 20 de persoane.
Urşilor le plac de fapt locurile defrişate
Nu în ultimul rând, profesorul Ovidiu Ionescu, de la Universitatea Transilvania din Braşov, a precizat că începând cu anul 2016, când s-a interzis vânătoarea de urs, efectivele au crescut şi s-au răspândit şi în afara fondului forestier. „Exemplarele au ajuns astfel în zona agricolă, iar hrana din abundenţă a dus la creşterea numărului de pui. De exemplu, au fost 5 cazuri de ursoaice care au fătat câte 5 puiu. Avem un spor natural foarte mare dat fiind că această specie trăieşte şi în habitate agricole. Studille au arătat că populaţia optimă de urs la nivelul ţării este e de 4.000 de exemplare. Actuala modalitate de derogare în vederea recoltării urşilor este foarte complicată. Ministerul Mediului ar trebui să aibă un studiu de speicalitate care să stea la baza intervenţiilor şi derogărilor, dar acesta nu s-a mai făcut din 2016, când a fost contestat de către organizaţiile conservatoriste şi nu a mai fost luat în calcul. Pentru astfel de derogări şi Academia Română trebuie să îşi dea acordul de intervenţie, iar acest lucru durează între 3 şi 6 luni, iar ursul nu aşteaptă şi continuă să atace şi să distrugă. Unii spun că urşii vin către zonele locuite că au fost tăiate pădurile, dar de fapt lor le plac acele locuri, fiindcă acolo găsesc fructe de pădure”, a punctat profesorul universitar.
Citeşte şi:
Doi îngrijitori au fost atacaţi de urşi la Grădina Zoologică Braşov
Se încarcă comentariile...
