Modificările legislative din domeniul ordinii şi siguranţei publice. Când este îndreptăţit poliţistul să ceară unei persoane să ţină mâinile la vedere
0
Pe 28 octombrie, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr. 192 din 2019, pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
Legea modifică şi completează Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.
De la sfârşitul lunii ianuarie, poliţiştii vor acţiona conform modificărilor legislative din domeniul ordinii şi siguranţei publice adoptate recent.
Potrivit noilor reglementări, se măreşte cuantumul amenzilor pentru următoarele contravenţii prevăzute de Legea 61/1991:
-contravenţia prevăzută la art. 2, punctul 27), respectiv “organizarea de petreceri cu caracter privat si utilizarea de aparatura muzicala la intensitate de natura a tulbura linistea locuitorilor, in corturi, alte amenajari sau in spatiu neacoperit, situate in perimetrul apropiat imobilelor cu destinatia de locuinte sau cu caracter social, in mediul urban”, de la 500-1.500 de lei, cât era prevăzut în vechea legislaţie, la 2.000-3.000 de lei.
-contravenţia prevăzută la art. 2, punctul 31), respectiv “refuzul unei persoane de a furniza date pentru stabilirea identităţii sale sau de a se prezenta la sediul poliţiei, la cererea ori la invitaţia justificată a organelor de urmărire penală sau a organelor de ordine publică, aflate în exercitarea atribuţiilor de serviciu” de la 100-500 de lei, cât era prevăzut în vechea legislaţie, la 500-1.500 de lei.
Potrivit art. 41 al prezentei legi, repetarea contravenţiilor prevăzute la art. 2 pct. 1), 25)-27) într-un interval de 24 de ore de la constatarea primei fapte, se sancţionează după cum urmează:
1) „săvârşirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, ameninţări cu acte de violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea şi liniştea publică sau să provoace indignarea cetăţenilor ori să lezeze demnitatea şi onoarea acestora” şi 25) „tulburarea, fără drept, a liniştii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă”, cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei sau prestarea a 50-100 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
26) „tulburarea liniştii locatarilor între orele 22,00-8,00 şi 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuinţele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinaţia de locuinţe ori situat în imediata vecinătate a acestora, cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei sau prestarea a 70-120 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
27) organizarea de petreceri cu caracter privat şi utilizarea de aparatură muzicală la intensitate de natură a tulbura liniştea locuitorilor, în corturi, alte amenajări sau în spaţiu neacoperit, situate în perimetrul apropiat imobilelor cu destinaţia de locuinţe sau cu caracter social, în mediul urban, cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei sau prestarea a 100-150 de ore de activităţi în folosul comunităţii.
De asemenea, prin noua lege au fost aduse modificări şi Legii 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, astfel:
-Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să ţină mâinile la vedere şi, după caz, să renunţe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.
-Poliţistul este îndreptăţit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziţie inofensivă, ce permite realizarea efectivă şi în siguranţă a acestui control.
Prin poziţie inofensivă se înţelege:
a) ţinerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;
b) depărtarea picioarelor;
c) adoptarea poziţiei şezut;
d) adoptarea poziţiei culcat;
e) altă poziţie a corpului, care previne săvârşirea unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului şi respectă demnitatea umană.
Solicitarea de a adopta o poziţie inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana şi să nu depăşească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenţiei. Se interzice solicitarea adoptării poziţiei şezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilităţi şi copiilor.
Prin atac armat se înţelege atacul săvârşit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanţe sau animale ce pot pune în pericol viaţa, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
Se prezumă intenţia săvârşirii unei acţiuni violente îndreptate împotriva poliţistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: ”Poliţia, stai! - Nu te apropia!” ori de a nu se conforma solicitărilor poliţistului, referitoare la renunţarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.
Poliţistul este îndreptăţit să conducă o persoană la sediul poliţiei, atunci când:
a) în condiţiile art. 322 alin. (3), nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanţelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregăteşte sau a comis o faptă ilegală;
c) prin acţiunile sale periclitează viaţa, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
Persoana condusă la sediul poliţiei are următoarele drepturi:
a) de a fi informată cu privire la motivele conducerii la sediul poliţiei;
b) de a fi informată cu privire la drepturile ce îi revin;
c) de a formula contestaţie împotriva dispunerii măsurii, potrivit art. 327;
d) de a fi asistată de un avocat, potrivit legii, de a comunica direct cu acesta, în condiţii care să asigure confidenţialitatea, precum şi de a nu da nicio declaraţie fără prezenţa acestuia, cu excepţia comunicării datelor de identificare ori a unor informaţii necesare înlăturării unei stări de pericol iminent la adresa vieţii, sănătăţii sau integrităţii corporale a sa ori a altei persoane;
e) de a solicita informarea unui membru de familie sau a altei persoane desemnate de aceasta cu privire la măsura luată;
f) de a solicita informarea reprezentanţilor diplomatici ai statului de provenienţă, în cazul cetăţenilor străini;
g) de a fi consultată de un medic sau, pe propria cheltuială, de medicul indicat de aceasta;
h) de a comunica prin interpret sau prin intermediul unei persoane cu aptitudini de comunicare, în situaţia în care nu vorbeşte, nu înţelege limba română, nu se poate exprima sau prezintă handicap auditiv ori surdocecitate.
Poliţistul este îndreptăţit să pătrundă, în orice mod, într-o locuinţă sau într-un spaţiu delimitat ce aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică, fără consimţământul acesteia sau al reprezentatului legal, pentru:
a) a salva viaţa sau integritatea corporală a unei persoane, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană aflată în pericol;
b) a preveni răspândirea unei epidemii, dacă există indicii că în acel spaţiu este o persoană decedată;
c) a prinde autorul unei infracţiuni flagrante, comisă prin folosirea unei arme ori substanţe explozive, narcotice sau paralizante, prin violenţă, ori de către o persoană mascată, deghizată sau travestită, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu;
d) a prinde autorul unor acte de terorism, dacă există indicii că acesta se află în acel spaţiu.
Acest drept se exercită inclusiv prin folosirea forţei în următoarele situaţii:
a) dacă există motive temeinice pentru a anticipa rezistenţă armată sau alte tipuri de violenţă ori există un pericol cu privire la distrugerea probelor;
b) în cazul unui refuz sau dacă nu a fost primit niciun răspuns la solicitările poliţistului de a pătrunde în acel spaţiu.
Aceste modificări vor intra în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial respectiv, de la data de 26 ianuarie 2020.
Se încarcă comentariile...
