PORTRET: Zsolt Török, campionul arădean al înălţimilor se pregătește de o nouă expediție

Alpinistul arădean este cel mai titrat sportiv din acest domeniu şi a bifat, în cei 20 de ani de carieră, reuşite impresionante.

PROFIL
Născut: 29 septembrie 1973, Arad
Experienţă: face alpinism de 20 de ani

Studii: tehnician dentar

Familie: necăsătorit

Întâlnirea lui Zsolt cu alpinismul s-a produs încă de pe vremea basmelor. „Dacă toţi copiii ascultă poveşti, eu ascultam nemişcat poveştile despre alpinism la acea vreme, spuse de unchiul meu şi de prietenii acestuia de escaladă”, povesteşte tânărul arădean.

Aceste poveşti, combinate cu dragostea de natură şi de drumeţii pe care părinţii săi i-au insuflat-o,  au făcut ca la nici 16 ani, Zsolt să devină un autodidact în domeniu. „După poveştile unchiului meu şi ale prietenilor săi, aveam exemple de urmat. Prima tură am avut-o de fapt pe la şapte ani în Retezat şi îmi amintesc şi acum senzaţia pe care mi-a dat-o primul contact cu muntele vara, plin de zăpadă”, îşi aminteşte alpinistul.

Alpinism de performanţă

De la 18 ani s-a înscris şi în clubul arădean de specialitate şi de atunci a urmat chemarea acestui sport fără întrerupere. Spune că cel mai greu lucru în alegerea unui astfel de stil de viaţă este să renunţi la societatea în care trăieşti, să te desprinzi de lucrurile care îţi ocupă mintea permanent şi să te disciplinezi din toate punctele de vedere. „Pe munte nu te poţi gândi la faptul că astăzi vine administratorul după chirie, sau că trebuie să repari uşa de la dulap. Pe munte trebuie să fii concentrat doar acolo şi la ceea ce faci”, explică  Zsolt Török. El mai spune că din acest punct de vedere, orice performanţă are o doză maximă de egoism, acaparează orice altceva şi cere renunţare.

Tehnician dentar

Meseria de tehnician dentar îi impune statul pe scaun circa 8-10 ore pe zi, ceea ce nu face decât să îi mărească dorinţa de mişcare şi de escaladă. De aceea, în fiecare zi după ce îşi termină programul de muncă, îşi rezervă timp pentru o plimbare cât de scurtă cu câinele său, un husky siberian, timp care îl remontează invariabil. „Prefer să merg cu bicicleta la muncă şi să privesc oraşul, clădirile, să simt mirosurile. Acestea sunt lucrurile care îmi dau energie pentru întreaga zi”, spune tânărul, care adaugă că este o persoană îndrăgostită de oraşul în care trăieşte.

Zsolt duce o viaţă disciplinată din toate punctele de vedere şi spune că acest lucru este necesar pentru performanţă. „Ca să fii alpinist trebuie să fii un bun sportiv. Antrenamentele sunt esenţiale, de orice tip, nu doar cele fizice ci şi cele mentale”, explică alpinistul arădean.
Tocmai de aceea, le recomandă tinerilor care ar vrea să se apuce de alpinism să facă întâi cât mai multe ieşiri în natură, pe munte, pe apă, şi abia mai apoi, dacă simt că vor ceva mai mult, să se apuce de alpinism.

Întrebări şi răspunsuri

Cum arată o zi obişnuită din viaţa lui Zsolt Török?
Mă trezesc la opt, merg cu bicicleta la muncă, pe care o încep la ora nouă şi după o zi de muncă stresantă, mă relaxez cu căţelul meu la plimbare şi mai apoi mă bucur fie de un film bun, fie de o cină bună, de un documentar sau de o documentare.

Cum se învaţă alpinismul?
Din greşeli. De învăţat se învaţă din greşeli. Cine nu are eşecuri, nu se poate număra printre cei buni, pentru că dacă ai doar reuşite, înseamnă că nu îţi testezi niciodată limitele, ci te manifeşti doar în zona ta de confort, deci nu progresezi.

Ce-i place
„Iubesc foarte mult viaţa, sunt un idealist şi mă bucur de orice. Cine nu se găseşte câteva clipe de bucurie în fiecare zi, trăieşte degeaba”, spune tânărul.

Ce nu-i place
„Oamenii care nu sunt deschişi şi abordabili şi care trăiesc într-o sferă creată artificial de bani. Meschinăria şi falsitatea. Faptul că oamenii nu se respectă unul pe altul şi mizeria cruntă în care trăim şi de care ne facem, fiecare în parte, vinovaţi” , spune alpinistul.