Florin Farcaşiu este un primar de Cartea Recordurilor

Comuna Tîrnova din judeţul Arad este condusă încă din prima lună a anului 1990 de acelaşi om. Una dintre cele mai mari comune din judeţul Arad, şi ca număr de locuitori şi ca întindere, e legată de 20 de ani de acelaşi primar.

Florin Farcaşiu este „recordmanul” primarilor din judeţul Arad. Acest titlu i se potriveşte din două motive: pentru că de 20 de ani conduce neîntrerupt destinele comunei Tîrnova, dar şi pentru că în ianuarie 1990, când a fost numit ca primar, era cel mai tânăr edil local din judeţ.

Atunci, când încă nu se stinseseră ecourile Revoluţiei, Florin Farcaşiu făcea parte din comitetul Frontului Salvării Naţionale şi s-a trezit pur şi simplu că i se oferă conducerea localităţii până la organizarea primelor alegeri libere. „Cineva a propus ca funcţia să fie preluată de fostul secretar de comună, însă acesta a refuzat. Apoi altcineva a propus ca primar să fie cel mai tânăr. La vremea aceea, aveam 24 de ani. Aşa am ajuns primar”, mărturiseşte Florin Farcaşiu.

Şi a rămas primar până astăzi, alegând să candideze de fiecare dată pentru că mai avea ceva de terminat sau o promisiune de onorat faţă de cei 7.000 de locuitori ai comunei, împărţiţi în şase sate aparţinătoare. Localnicii din Tîrnova­ susţin că de fiecare dată când au fost alegeri au pus ştampila „votat” pe numele actualului primar pentru că-i respectă. „L-am votat întotdeauna pentru că ne respectă, ne dă «bună ziua» şi nu se uită de sus la noi. Dacă nu poate să facă ceva, ne explică”, spune un localnic din satul Drauţ, Ion Bunescu, în vârstă de 70 de ani.

„Dacă ai greşit cu ceva la ţară, te judecă imediat tot satul. Primarul trebuie să ştie să vorbească şi cu bolnavii, şi cu credincioşii, şi cu elevii. Oamenii se duc mai întâi la primar şi mai apoi la doctor”, explică Sofica Cotuna, o tîrnoveancă de 56 de ani.

Momentele de cotitură

Unul dintre cele mai grele momente de care îşi aminteşte, după 20 de ani de activitate, este organizarea primelor alegeri libere, în 1992. Legile funciare au fost  alte pietre de încercare. Tîrnova avea de retrocedat peste 7.500 de hectare, împărţite în 22.000 de parcele, care trebuiau să ajungă la 5.000 de proprietari.