FOTO VIDEO Un neamţ care ne dă lecţii. Bancherul Matthias Müller a lăsat Germania pentru România: creşte 76 de copii săraci în Alba

FOTO VIDEO Un neamţ care ne dă lecţii. Bancherul Matthias Müller a lăsat Germania pentru România: creşte 76 de copii săraci în Alba

Matthias Müller în biroul Centrului de îngrijire a copiilor din Petreşti, Alba

Ce aţi face dacă cineva v-ar spune că aveţi de hrănit  zilnic 76 de guri? Care ar fi prima reacţie? Cum v-aţi organiza timpul? Răspunsuri la aceste întrebări ne oferă un neamţ stabilit de 15 ani în judeţul Alba, care se ocupă de creşterea şi educarea a zeci de copii din România, orfani sau din familii cu probleme sociale grave.

Ştiri pe aceeaşi temă

Într-o lume „bântuită“ de egoism, în care de multe ori trecem unul pe lângă altul fără să ne pese, ce se întâmplă  la Petreşti, judeţul Alba, pare greu de crezut. Putem spune cu convingere că aici a fost scos din dicţionar cuvântul „egoism“. De cum intrăm în curtea internatului de pe strada Decebal, se aud zumzete de copii, care se bucură de pauză, înainte să intre în sălile de meditaţii. Ne salută atât în limba română, cât şi în germană. Unul dintre ei, ne conduce la etajul clădirii, în biroul lui Matthias Müller, neamţul care de 15 ani creşte şi educă aici zeci de copii din toate colţurile ţării. De cum deschidem uşa, ne captează atenţia zeci de fotografii care ocupă unul dintre pereţii încăperii. Sunt poze cu o parte din cei 150 de copii, al căror destin este legat de Centrul de pe strada Decebal. 
 
Povestea a început în urmă cu 15 ani, când Matthias Müller a ajuns pentru prima data în România, într-o misiune de voluntariat. Înainte să vină la noi în ţară, a luat legătura cu o familie din Berlin, tocmai cei care puseseră piatra de temelie a unei Case de copii în  Petreşti, lângă Sebeş, judeţul Alba, în care funcţionează acum o parte din Centrul „Casa Creştină pentru Copii Săraci“.  „M-au rugat să mă ocup eu de ceea ce începuseră dânşii aici, la Petreşti. A fost o provocare pentru mine. Nu cunoşteam limba română. Nu ştiam mentalitatea oamenilor. În scurt timp, însă, mi-am dat seama că este exact ceea ce căutam“, povesteşte Matthias Müller, cel care coordonează activitatea Centrului.  
 
La acea dată, avea 32 de ani şi lucra la cea mai mare bancă din Germania. „Mi-a plăcut la Deutsche Bank, dar am simţit că nu sunt împlinit, am avut impresia că nu este ceva ce să fac pentru toată viaţa. Am făcut planuri pentru a face voluntariat în Africa, dar, după ce unul dintre copii s-a născut cu probleme medicale, a iesit din calcul această variantă“. În 1999, a renunţat la slujba de la bancă şi a decis să facă voluntariat. S-a mutat cu familia la Petreşti: soţia şi cinci copii. Acum, familia Müller are 8 copii, iar băiatul cel mare îi calcă pe urme. Face voluntariat în Pakistan, tot pentru copii săraci. 
 
Marea familie de pe strada Decebal: 76 de copii şi 40 de adulţi
 
Timp de 8 ani, s-a ocupat de bunul mers al Casei de copii din Petreşti. Schimbarea a venit în 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. A fost momentul în care, pe fondul schimbărilor de ordin legislativ,  Müller a fost nevoit să închidă Casa de copii. Dar nu a renunţat. Tot aici, a deschis un Centru în regim de internat, care funcţionează şi acum. „Înainte, aveam copii pentru care părinţii pierduseră drepturile părinteşti. Acum, copii ajung la noi în baza unui contract pe care-l semnăm cu părinţii sau  cu tutorii, prin care noi ne angajăm să le asigurăm cazare, masa şi educaţie. Doar vacanţele şi le petrec cu familia“, spune Matthias Müller.  
 
Pe strada Decebal din Petreşti cresc şi se instruiesc acum 76 de copii, cu vârste între 3 şi 18 ani. Provin din toate colţurile ţării, cei mai mulţi sunt din Moldova şi Oltenia. Vorbim de copii care au rămas fără unul sau ambii părinţi, dar şi care provin din familii foarte sărace. 
 


Cât este de greu să hrăneşti în fiecare zi 76 de copii? Să îmbraci, să supraveghezi şi să educi o armată de oameni? O ştiu cel mai bine Matthias Müller şi cei care-l ajută, 40 de persoane, în total, din care 25 sunt voluntari din Germania. Ultimul, Fritz Weidner, a ajuns la Petreşti în urmă cu patru luni. Precum Matthias Müller, după terminarea studiilor, s-a întrebat care este calea care i-ar aduce cele mai mari satisfacţii în viaţă. Aşa, a îmbrăcat haina voluntariatului. În Centrul de la Petreşti are în grijă o grupă de 9 băieţi.
 
„Programul de lucru începe cu şedinţa de dimineaţă, de la 8.30, cu toţi educatorii din Centru. Munca propriu-zisă cu copii o încep la ora 14.00, când se întorc de la cursuri. Pentru început, luăm împreună masa de prânz, apoi facem o analiză a zilei, ca să aflu dacă au apărut ceva probleme, inclusiv de ordin medical. Apoi, începem partea de lecţii, de meditaţii. Înainte de cina de la ora 19.00, facem activităţi de relaxare, sport, specifice pentru timpul liber“, ne explică Fritz Weidner. Voluntarul îşi încheie ziua, când sunt gata toate pregătirile pentru următoarea zi de şcoală. 
 
Costurile întreţinerii unui copil/an: 1.800 de euro
 
Matthias Müller ne spune cu o precizie de contabil că pentru fiecare copil din Centru se cheltuiesc lunar 150 de euro. „Cum părinţii copiiilor nu au posibilitate să plătească, toate costurile sunt suportate din donaţii, cele mai multe venite din Germania. Pentru fiecare copil avem nevoie anual de 1.800 de euro“, subliniază Matthias. Când vorbim de Centrul de la Petreşti, nu ne referim la o singură clădire, ci la 16 case. Cinci dintre ele au fost cumpărate de la localnici, tot din donaţii, restul sunt închiriate. Toate au fost recompartimentate, în aşa fel încât să răspundă cât mai bine nevoilor copiilor. Fiecare încăpere este aranjată cu precizie nemţească. Fiecare lucru are locul lui bine stabilit, inclusiv hainele din dulap sunt personalizate cu numele fiecărui locatar. Asta, şi ca să nu le încurce între ei.
 
Preşcolarii şi şcolarii aflaţi în grija lui Matthias Müller învaţă la grădiniţa şi şcoala din Petreşti, respectiv la licee şi şcoli profesionale din oraşele Sebeş şi Alba Iulia, la secţii de limba germană. Tot neamţul a avut iniţiativa înfiinţării unui Colegiu German la Sebeş. Noua instituţie de învăţământ, care îşi va deschide porţile în septembrie 2015, va avea grădiniţă, şcoală primară, şcoală gimnazială şi liceu. Cursurile se vor ţine exclusiv în limba lui Goethe. 
 
76 de poveşti de viaţă 
 
Matthias îi ştie pe fiecare copil din Centru după nume, dar mai ales ştie cum să-i îndrume. Altfel spus, lecţia pe care o primesc aici este aceea  de a se descurca în viaţă pe cont propriu. „Pentru noi cel mai important feedback este cel primit de la copiii care au plecat de la noi şi care au reuşit în viaţă pe cont propriu, şi-au găsit fiecare locul  în societate“, ne spune germanul. Müller ne dă exemplul unei studente cu rezultate exemplare la Iaşi, unde a studiat în Limba germană.
 
Fiecare copil îşi are povestea lui. Ionel, spre exemplu, este aici de când se ştie. „Pot să descriu cei 14 ani petrecuţi aici, la Petreşti, ca fiind frumoşi, mai liniştiţi ca oriunde, cu multă distracţie, fără plictiseală. Am 76 de prieteni, noi zicem că suntem aici o mare familie. Faţă de alţi copii din satul natal, eu ştiu şi Limba germană“, ne povesteşte cu mândrie tânărul. După vizita pe strada Decebal din Petreşti, pot spune cu convingere că mi-a fost reconfirmată o lecţie de bază: viaţa este făcută să mergem împreună şi să ajutăm. Lecţia este predată mai departe de copii, care îţi oferă, fără să te cunoască, ce au mai de preţ: prietenia. 
 
Pe de altă parte, Matthias Müller este unul dintre cele mai impresionante exemple de voluntariat şi vrea să-şi ducă visul mai departe: să aducă la Petreşti  un număr şi mai mare de copii, care să se bucure de serviciile Centrului. Bun manager, continuă munca de convingere a oamenilor de bine din Occident, care să susţină material munca voluntarilor, care ne dovedesc că putem fi darnici cu munca şi, mai ales, cu timpul nostru. (Articol scris de Nicu Neag)
 

 

 

Matthias Müller în biroul său de la centrul de ocrotire a copiilor defavorizati

Imagini din aceeasi galerie
  • Matthias Müller în biroul său de la centrul de ocrotire a copiilor defavorizati
  • Copiii se joacă în curtea Centrului în timpul pauzei de desert
  • Pereții biroului sunt plini cu fotografiile copiilor din Centru si evoluția lor
  • Bucătăria unde servesc masa cei mai mici dintre copii
  • Fiecare copil are patul și dulapul său
  • Fritz Weidner, unul dintre voluntarii veniți din Germania pentru a ajuta la îngrijirea și instruirea copiilor
  • Cei mai mici dintre copiii Centrului discută cu Matthias Müller
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările