FOTO Baia de Arieş, oraşul cu şomaj de 60 la sută care trăieşte din pensiile foştilor mineri

FOTO Baia de Arieş, oraşul cu şomaj de 60 la sută care trăieşte din pensiile foştilor mineri

Centrul oraşului cu monumentul dedicat minerilor

Baia de Arieş este un fost oraş minier din Munţii Apuseni, care mai trăieşte doar din amintiri. Cu o rată a şomajului de peste 60 la sută şi fără nicio perspectivă în viitorul apropiat, localitatea trăieşte aproape exclusiv din pensiile foştilor minieri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oraşul are, potrivit recensământului din 2011 doar 3.433 de locuitori. Este populaţia unei comune puţin mai mari. De altefel, în Alba şase comune au populaţie mai mare decât Baia de Arieş. A devenit oraş în 1998, când, încă, mineritul reprezenta principalul venit al locuitorilor zonei. În exploatarea de aur lucrau mii de mineri, iar veniturile acestora se vedeau în nivelul de trai al locuitorilor. Exploatarea minieră s-a închis în 2004, iar angajaţii au intrat în şomaj. Cei mai mulţi dintre foştii mineri sunt acum la pensie şi întreţin familii de 2-3 persoane cu pensiile de aproximativ 1.500 de lei pe lună. Populaţia în general este îmbătrânită, după ce o mare parte din tineri a ales să plece în alte oraşe sau în străinătate.
 
Mii de mineri susţineau oraşul
 
Pe vremea regimului comunist, Baia de Arieş avea aproape 5.000 de locuitori. 2.000 dintre aceştia lucrau la fosta exploatare minieră, în timp ce alţi peste 1.000 de mineri erau aduşi din alte localităţi ale Munţilor Apuseni. Motivul principal al închiderii minei a fost tehnologia foarte veche utilizată, care a determinat acumularea unor datorii uriaşe. Incinta fostei exploatări miniere a fost ecologizată. Sunt 10 hectare de teren unde se pot face investiţii. Deocamdată nu a apărut nimeni interesat.
 
Singura fabrică din oraş este cea de confecţii, Arieşul Conf, unde lucrează 250 de muncitori, 
 
majoritatea femei. Celelalte locuri de muncă sunt în servicii, comerţ şi la instituţiile de stat, primărie şi şcoli. Conform unei hotărâri de Guvern din 1996, zona a fost declarată defavorizată, iar guvernanţii de atunci au decis ca oamenii să plătească doar 50% din cuantumul taxelor şi impozitelor locale. Această situaţie pune probleme mari administraţiei locale care nu poate să obţină un buget pentru investiţii. Oraşul nu îşi permite nici să plătească iluminatul public la o funcţionare completă. 
 
Aurul, exploatat de primii colonişti saşi
 
La Baia de Arieş, aurul a fost exploatat de primii colonişti saşi. Dezvoltarea zonei a depins exclusiv de industria mineritului. În anul 1325, Regele Carol Robert a instituit un privilegiu asupra domeniului minier de la Baia de Arieş, pe care l-a concesionat acelor colonişti saşi, care înfiinţaseră oraşul "Civitas Ovounberg". Dacă nu ar fi fost filoanele de aur şi de argint, Baia de Arieş ar fi rămas un sătuc cu puţini locuitori, care ar fi supravieţuit din cultivarea pământului şi din creşterea animalelor.
 
Istoria dovedeşte faptul că mineritul din Baia de Arieş a cunoscut nu doar perioade înfloritoare, ci şi momente de restrişte, atunci când filoanele bogate erau epuizate, fără să fi apărut altele noi. Judele, cetăţenii juraţi şi toţi locuitorii din "Offenbanya" (denumirea localităţii în 1437) cereau printr-un memoriu la Camera din Sibiu, pentru ei şi pentru uşurarea minerilor, un ajutor de 1.000 florini, semn că mineritul era atunci în scădere. Oraşul şi-a revenit după ce au fost descoperite noi filoane de aur.
 
Citiţi şi:
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: