Cum a negociat Victor Ponta în 2013 cu RMGC legea pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Planul secret, dat peste cap de protestele masive ale românilor

Cum a negociat Victor Ponta în 2013 cu RMGC legea pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Planul secret, dat peste cap de protestele masive ale românilor

Foto: Eduard Enea

Publicarea de către Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Litigiilor privind Investiţiile de la Washington a documentului prin care Statul Român răspunde acuzaţiilor formulate de compania canadiană Gabriel Resources în procesul pentru aurul de la Roşia Montană scoate la lumină o realitate şocantă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Apărarea formulată de Statul Român prin avocaţii angajaţi se întinde pe mai bine de 400 de pagini. Printre persoanele care au dat declaraţii se află şi foşti miniştri şi premieri ai României. În perioada în care se derulau cele mai intense negocieri pentru aprobarea proiectului, funcţia de premier era deţinută de Victor Ponta. Guvernul şi compania Roşia Montană Gold Corporation s-au înţeles, practic, în 2013, pentru demararea proiectului. 

Pentru a scoate Guvernul din ecuaţie s-a decis iniţierea unui proiect de lege prin care proiectul primea automat toate avizele necesare. Este vorba despre aşa zisa ”lege Roşia Montană”, care, însă, pe fondul protestelor din toamna anului 2013 a fost respinsă în Senat, apoi, în 2014, a ”căzut” şi în Camera Deputaţilor. Afectat de protestele care au scos mii de oameni pe străzile Bucureştiului şi a altor oraşe din ţară, Victor Ponta a susţinut respingerea acestui proiect de lege, dar a găsit, ulterior, o altă portiţă prin modificarea Legii Minelor.

Astfel, tot în 2013, Guvernul a încercat să ofere o nouă şansă RMGC prin schimbarea radicală a Legii Minelor. Negocierile s-au desfăşurat cu uşile închise, PSD-ul, în frunte cu Victor Ponta, mizând pe faptul că la momentul respectiv era în vigoare alianţa cu PNL, în USL, ceea ce ar fi oferit voturi suficiente actului normativ în Parlament. Au votat pentru modificarea legii 109 deputaţi PSD şi 45 PNL. Proiectul de lege nu a întrunit, însă, numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Anterior iniţierii modificărilor legislative, mai mulţi deputaţi şi senatori constituiţi într-o comisie parlamentară specială au efectuat o vizită la Roşia Montană şi au recomandat respingerea proiectului. În final, PSD a decis să susţină modificarea Legii Minelor.

În documentul-ripostă al Statului Român, faţă de acuzaţiile companiei Gabriel Resources, sunt cuprinse şi declaraţii ale lui Victor Ponta, care recunoaşte că a negociat cu RMGC demararea proiectului minier din Munţii Apuseni. Actul legislativ a avut în vedere modificarea mai multor legi şi eliberarea rapidă a 45 de avize necesare demarării proiectului. ”Primul Ministru al României, din mai 2012 până în noiembrie 2015, domnul Victor Ponta, confirmă într-o declaraţie depusă în sprijinul prezentului răspuns că Legea Roşia Montană a fost concepută pentru a susţine Proiectul. El respinge afirmaţia potrivit căreia Guvernul său nu a eliberat autorizaţiile pentru proiect (inclusiv autorizaţia de mediu) în efortul de a presa RMGC pentru a fi de acord să crească beneficiile statului din dezvoltarea proiectului. El confirmă faptul că negocierile proiectului de lege au fost de lungă durată şi că RMGC a fost mulţumit de proiectul de lege care a fost, ulterior, prezentat Parlamentului”, se precizează în document.

În continuare se mai precizează că fostul premier al României nu s-a pronunţat împotriva proiectului minier, altfel nu ar mai fi promovat proiectul de lege în Parlament. ”Domnul Ponta nu ar fi înaintat legea în Parlament decât dacă ştia dinainte că are sprijinul politic pentru a face acest lucru şi pentru a vedea legea prin succes. Astfel, s-a asigurat că are sprijinul aliatului său politic, domnul Antonescu”, se susţine în document.

În declaraţia dată pentru susţinerea răspunsului părţii române, fostul premier Victor Ponta confirmă că ”Legea Roşia Montană a avut în vedere modificarea mai multor legi şi a altor măsuri, care au fost concepute pentru a facilita implementarea Proiectului”. Acesta explică că ”spre deosebire de predecesorii mei, eram pregătit să încerc să modificăm anumite legi pentru promovarea Proiectului” şi că ”în timp ce nu puteam promite lui Gabriel / RMGC că Parlamentul va acţiona sau va vota într-un anumit mod, am fost pregătit să încerc să ajut şi să fac o propunere Parlamentului”.

Gabriel Resources solicită Statului Român despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor, prin blocarea proiectului minier aurifer de la Roşia Montană. Statul român este reprezentat în litigiul cu Gabriel Resources de către consorţiul format din casa elveţiană de avocatură Lalive din Geneva şi firma românească Leaua şi Asociaţii. De cealaltă parte, acţionarul majoritar al RMGC se bazează pe americanii de la White&Case şi pe avocaţii români de la Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii.

Citiţi şi:

 

   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: