„Cel mai fioros cap“ al Răscoalei din 1784 într-o imagine rară: înarmat „până-n dinţi“ şi însoţit de un câine de luptă
0O gravură mai puţin obişnuită care îl reprezintă pe cel de-al treilea conducător al Răscoalei din 1784-1785 este expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Crişan apare în imagine alături de un câine de luptă masiv.
Tumultul Răscoalei ţăranilor din Transilvania a avut un ecou peste aşteptări în epocă. „Ştirile“ despre evenimente au fost publicate în presa vremii din Europa şi chiar în America. Cele mai multe erau însoţite de reprezentări ale celor trei „rebeli“: Horea, Cloşca şi Crişan. Primii doi au fost prinşi în 27 decembrie 1784, iar ultimul o lună mai târziu. Ulterior au fost aduşi la Alba Iulia şi închişi în temniţele Cetăţii.
Pelerinaj artistic la Alba Iulia
În oraşul în care erau întemniţaţi conducătorii Răscoalei, Alba Iulia, a avut loc un adevărat pelerinaj artistic, la începutul anului 1785, al celor care vroiau să reprezinte chipurile celor trei conducători. În Cetate au ajuns gravori din statele italiene, Austria şi Ţările de Jos. Aşa au prins contur desene, gravuri, medalii, picturi, modelări în gips şi alte materiale.
„Au fost identificaţi aproximativ 40 de artişti care au realizat imagini ale Răscoalei sau a liderilor acesteia, la care se adaugă autorii necunoscuţi“, apreciază istoricul Tudor Roşu, de la Muzeul Naţional al Unirii. Un interes deosebit au manifestat şi autorii şi editorii epocii, care se întreceau în a produce, reproduce, în a-şi face publicitate. Unii, mai inventivi, îşi făceau reclamă cu indicaţia „după natură", deşi nu-i văzuseră niciodată pe cei trei conducători.
Guvernatorul de atunci al Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, îl trimite din Sibiu la Alba Iulia, pe Johan Martin Stock, consilierul său artistic. Stock a realizat trei tablouri-portret ale capilor Răscoalei. Sunt portrete pictate „după natură" în închisoarea Cetăţii Alba Carolina, frontal, cu plete şi costume tipic ţărăneşti. Lucrările sale sunt considerate cele mai veridice. Copii ale tablourilor ajung şi la împăratul de la Viena, care le trimite fratelui său Leopold în Toscana. Altfel spus, „Fascinatia Horea" a existat şi la nivel înalt! La Alba Iulia a ajuns şi Franz Neuhauser, pentru a realiza trei gravuri. Portretele căpitanilor Răscoalei sunt plasate într-un cadru nu lipsit de romantism-stânci, rădăcini, frunziş-munţii care i-au apărat pentru o perioadă scurtă pe cei trei răsculaţi.
Imagine rară cu Crişan
Într-o gravură inedită, al cărui autor ar putea fi cunoscutul gravor Iacob Adam, apare Crişan. Piesa, realizată în 1785, a intrat recent în colecţia Muzeului Naţional al Unirii, fiind achiziţionată de la un anticariat din Bucureşti. Gravura în aramă, cu dimensiunile de 10,5X 15,5 centimetri, nu pare a fi o pură fantezie. „Înfăţişarea lui Crişan seamănă, parţial, cu alte reprezentări realiste ale acestuia şi este în bună parte conformă cu descrierile fizionomice cunoscute“, argumentează istoricul Tudor Roşu. Crişan este realizat în întregime, cu corpul şi faţa orientate spre stânga. Este îmbrăcat într-o cămaşă moţească (n.a.din Munţii Apuseni), peste care poartă o mantie, prinsă în dreptul pieptului cu o fibulă. Poartă pantaloni mai degrabă orăşăneşti decât ţărăneşti, iar în picioare nişte sandale care seamănă cu cele romane.
Trăsăturile feţei sunt specifice unui bărbat de 50 de ani. Pe cap are o cuşmă cu surguci bogat. O parte a părului este împletit şi cade în dreptul urechii stângi. Are o privire hotărâtă, uşor melancolică, nas acvilin, mustăţi groase şi lăsate în jos..
„Se spune despre el că avea un zâmbet care nu-i părăsea niciodată chipul, nici măcar atunci când comitea cele mai crude atrocităţi. El este, în general, cel mai înarmat dintre liderii răscoalei. În imaginea de faţă artistul a vrut să-l redea înarmat «până în dinţi». Are un arsenal întreg: pumnal, pistol, sabie la şoldul stâng, puşcă şi un topor în mâna dreaptă”, Tudor Roşu, istoric
Un element rar în iconografia Răscoalei este prezenţa unui câine alături de liderii revoltei. Istoricul citat susţine că există informaţii conform, cărora Crişan era însoţit întodeauna de câinele său, aşa că prezenţa animalului în imagine nu este metaforică. Cel mai probabil câinele este din rasa Bullenbeiser, dispărută în zilele noastre. Sub imagine, în limba germană, apare textul „Crişan Gheorghe, conducător al rebelilor valahi, care în 10 februarie 1785 a fost capturat”. În realitate a fost prins la sfârşitul lunii ianuarie 1785. Imaginea poate fi văzută la Muzeul Naţional al Unirii până la sfârşitul lunii în curs.
Şi în această gravură este reprezentat un câine, dar îndreptat spre Cloşca. Crişan este în centrul imaginii
În cronica anonimă de la Sibiu, Crişan este descris drept cel mai fioros dintre capii Răscoalei: „chipul său foarte mult foc radiază din partea superioară a obrazului său, precum şi din buza de sus; bărbia arată însă răceală, aproape o supărare plină de bunătate“. Nicolae Densuşianu îl descrie ca pe un ţăran „înfocat, resolut, sever şi superb, cu un esterior frumos şi impunător. În tinereţile sale, Crişan fusese soldat în Regimentul contelui Francisc Gyulay, după cum singur ne spune, şi aici disciplina militară întări şi mai mult natura sa de fier, încât el rămase nemişcat în mijlocul crâncenelor vărsări de sânge, ce le comiseră oamenii săi cu nobilii din Zarand “.
Executaţi la Alba Iulia
Cercetarea căpitanilor Răscoalei de către comisia de anchetă austriacă din Alba Iulia a durat aproape o lună. „Scopul cercetărilor şi a procesului era doar pentru stabilirea cauzelor răscoalei şi a implicaţiilor acesteia, precum şi necesitatea de a se regiza o judecată şi aduse dovezi pentru confirmarea sentinţei deja hotărâte de împăratul de la Viena“, crede David Prodan.
(Horia, într-o gravură similară cu cea în care apare Crişan - foto dreapta)
În final, au fost condamnaţi la moarte prin zdrobirea cu roata, trupurile lor urmând a fi dezmembrate şi expuse în diferite părţi din Munţii Apuseni, ca exemplu şi avertisment pentru cei care ar mai îndrăzni să se răscoale. Crişan şi-a pus capăt zilelor, cu două săptămâni înainte de execuţia publică din 28 februarie 1785, de pe aşa numitul „Deal al Furcilor“ din Alba Iulia.
Pe urmele conducătorilor Răscoalei
Dacă ajungeţi la Alba Iulia, puteţi călca pe urmele lui Horea, Cloşca şi Crişan. Puteţi alege „Traseul Eroilor Neamului Românesc“, care face trimitere la epilogul Răscoalei, consumat între zidurile fortificaţiei. Pe traseu descoperiţi locurile în care au fost închişi conducătorii Răscoalei, dar şi o reconstituire a decorului pe care s-a consumat execuţia lor, prin frângerea cu roata.
(Coşca, într-o gravură similară cu cea în care apare Crişan - foto dreapta)
Puteţi vizita şi temniţa folosită în trecut deautorităţile austriece pentru cei care încălcau legea. În oraş există un Obelisc (n.a. în faţa Porţii a III-a), un monument (n.a. în zona Dealul Furcilor), un liceu (n.a Colegiul H.C.C.) şi trei străzi care amintesc de prezenţa în Alba Iulia a lui Horea, Cloşca şi Crişan. (Articol scris de Nicu Neag)
Se încarcă comentariile...
