Creativitatea de grup, "fabrică" de soluţii sau mult heirup?

O persoană care caută singură soluţii va prezenta, în medie, de două ori mai multe idei decât un grup de brainstorming FOTO Shuterstock

Brainstorming-ul a trăit o perioadă de glorie ca o metodă de a genera idei noi în grup. Practicat îndeosebi în mediul afacerilor, a devenit popular chiar şi printre oamenii obişnuiţi pentru tot soiul de decizii personale, precum alegerea unei vacanţe sau a unei cariere noi. Dar este eficient?

Astăzi sunt destule voci care spun că gânditul în grup este mai degrabă deficitar în comparaţie cu „şedinţele creative individuale”.
Alex Faickney Osborn a fost cel care a popularizat termenul consacrat şi astăzi. Regulile sesiunii creative sunt clare şi necesare pentru a reduce inhibiţiile care apar în grupuri şi pentru stimularea generării de noi idei. Rezultatul trebuie să mărească în mod semnificativ creativitatea grupului.

Structura sugerată prin teorie necesită câţiva membri cu experienţă, care şi-au dovedit valoarea, invitaţi care sunt familiarizaţi cu problema şi un moderator care înregistrează ideile şi care asigură continuitatea întrunirii. Astfel, în cadrul brainstorming-ului, interesul major îl reprezintă cantitatea ideilor generate, pentru că acolo unde creşte numărul de idei, ar creşte şi probabilitatea unei soluţii eficiente pentru problema existentă. A doua regulă spune clar că nu este loc de critici, această metodă fiind complet descurajată. Membrii sunt încurajaţi să se gândească la idei cât mai neobişnuite şi să creeze o atmosferă constructivă.

Verbalizarea ideilor cât mai neobişnuite care trec prin capul participanţilor este dorită, pentru că pot crea noi perspective sau diminua prejudecăţile. Sloganul „1+1=3” constituie esenţa procedeului creativ, care spune că ideile bune reieşite pot fi combinate într-o idee foarte bună. Toate aceste reguli sugerează că gânditul în echipă este mult mai eficient decât cel individual şi că stimularea ideilor se face prin asociere.

Teoretic, prin anularea criticilor şi încurajarea exprimării libere, brainstorming-ul încurajează o atmosferă relaxată, cantitatea ideilor şi un nivel ridicat al creativităţii prin unirea mai multor minţi. Dar practica ultimilor ani arată că procedeul nu funcţionează aşa. Experimente şi studii atestă anual că sesiunile de brainstorming produc idei mai puţine şi mai slabe decât sesiunile individuale. Psihologul Jeremy Dean, autorul blogului PsyBlog şi al multor lucrări de specialitate, a identificat trei cauze pentru a demonstra ineficienţa sesiunilor de creativitate. Frica socială (oameni care nu se descurcă în grupuri mari), reţinerea faţă de evaluare (chiar dacă evaluarea ideilor nu este permisă în structura originală a brainstorming-ului, toată lumea ştie că aportul personal creativ este examinat) şi blocajul de creaţie (când o persoană vorbeşte, ceilalţi tac şi îşi aşteaptă rândul, fapt ce poate duce la uitarea ideii) sunt motivele principale care blochează, de fapt, productivitatea în grup.

„Ideile mor în grup”

Jeremy Dean vorbeşte despre o „reanimare” a acestui proces menit să fie creativ şi măsurile care s-au luat de-a lungul timpului. Printre acestea se numără electronic brainstorming, adică şedinţe creative mediate cu ajutorul tehnologiei. Cercetătorii Gallupe şi Cooper sunt unii dintre specialiştii care au promovat acest tip de procedeu în care subiecţii îşi scriu, simultan, ideile pe un calculator care va afişa, ulterior, aportul creativ al tuturor participanţilor. Această tehnică ar descuraja fobiile sociale ale unora şi blocajul de idei. Dar şi această tehnică are parte de reproşurile sale, din cauza faptului că oamenii rămân cu aceeaşi senzaţie de grup. O altă teorie presupune ca brainstorming-ul să devină o şedinţă de evaluare a ideilor, nu de generare, devenind mult mai eficient aşa. 

De ce ne chinuim să reparăm brainstorming-ul? De ce nu lăsăm oamenii să gândească pe cont propriu şi să genereze idei aşa cum este cel mai eficient?, se întreabă psihologul Jeremy Dean, unul dintre susţinătorii aprigi ai gânditului individual. 

„Ideile nu se nasc în grup, acolo se îneacă”, este de părere specialistul. Un studiu, realizat în 1958, a ajuns la concluzia că o persoană care caută singură soluţii va prezenta în medie de două ori mai multe idei decât un grup de brainstorming. În plus, ideile acestei persoane singure se pot aplica mai bine în practică. Wolfgang Stroebe de la Universitatea Utrecht, unul din expeţii în domeniu, afirmă că „de 50 de ani cercetarea psihologică constată că activitatea de brainstorming nu funcţionează bine”. Şi asta pentru că membrii grupului interacţionează inegal, uneori şi de teamă să nu spună vreo prostie. Problema cea mai mare este că membrii grupului se blochează reciproc.

Teoria cantităţii, „o lozincă ceauşistă”

Bogdan Naumovici, actual Managing Partner la agenţia de publicitate 23 Communication Ideas, este familiarizat cu brainstorming-ul de mai bine de 20 de ani. În meseria sa de director de creaţie, tehnica este vitală pentru obţinerea ideilor. „Nu ştiu dacă am aplicat vreodată regulile exacte ale brainstorming-ului. Nu cred că am văzut undeva realizat ca la carte, cu moderator, cu idei care nu sunt criticate, cu turul în care toată lumea apucă să vorbească. Nu prea se întâmplă. Meseria noastră ne obligă la aceste şedinţe de creaţie şi sunt cu siguranţă avantaje”, spune Naumovici.

Omul de publicitate explică cum, în cadrul agenţiilor, procedeul s-a modelat după caracteriticile domeniului.

Ştim tema cu toţii, se adună persoanele relevante pentru rezolvarea temei şi toată lumea trebuie să găsească soluţii pentru aceeaşi problemă. Începe fiecare să-şi aducă contribuţia, din unghiuri diferite. Fiecare vine din domeniul lui de expertiză şi aruncă informaţiile pe masă. La un moment, cineva începe să însăileze un fir narativ. Regula asta a brainstorming-ului, că nu se judecă ideile, este de foarte multe ori încălcată. Este absolut infirmată. În realitate, se salvează foarte mult timp închizând străzile nepractice. Nu poţi să explorezi peste tot pentru că nu ai luxul timpului. Dacă cineva vine cu o idee care seamănă cu o poveste gata făcută, altcineva o să ridice steguleţul şi o să semnalizeze. Atunci nu mai mergi în direcţia respectivă, pentru că n-are sens. Nu poţi, de dragul brainstormingului, să nu comentezi, explică Bogdan Naumovici.

Practic, omul de publicitate spune că brainstorming-ul a evoluat la noul tip de procedeu în care ideile sunt, mai degrabă, evaluate decât generate în cadrul grupului. Directorul de creaţie spune că „structura originală nu se potriveşte”, ba mai mult, „copywriterii vin cu mai multe idei când stau singuri, dar nu sunt neapărat mai bune decât cele din şedinţă. Vin cu mai multe, dar acestea se definesc în brainstorming”, explică el. În final, Naumovici nu crede nici în teoria potrivit căreia din cantitate reiese calitate. „Asta era o lozincă de pe vremea lui Ceauşescu. Ar înseamna, extrapolând, că agenţiile cu 1.000 de oameni vor avea idei mai bune decât agenţiile cu 20 de oameni şi nu este adevărat. Nu este evident că dacă avem multe bălării, sigur printre ele avem şi nişte diamante senzaţionale”, spune el.

Şeful ştie cel mai bine 

Mihai Copăceanu, psiholog şi blogger adevarul.ro, crede, însă, în beneficiile brainstorming-ului aşa cum este construit.

În funcţie de tipul de grup, şedinţele de brainstroming sunt eficiente deoarece propun dezvoltarea creativităţii într-o manieră inedită, plecând de la o cerere simplă, un răspuns simplu (aparent banal) însă pas cu pas, răspuns cu răspuns, cizelând, conturând, se pot naşte răspunsuri dezirabile şi de succes. Cum dăm nume unui grup, unei firme, sau ce slogan alegem,sunt exemple unde brainstormingul este o reuşită în creativitate”, spune acesta.Într-adevăr, procedeul are neajunsurile sale, dar potenţate de oameni. 

Noi stăm prost în unele medii socioprofesionale deoarece nici astăzi nu este încurajată şi nici chiar permisă libera exprimare, creativitatea angajatului, ideile lui, modul în care el vede relaţiile de muncă sau îmbunătăţirea calităţii serviciilor. Şeful are întotdeauna ultimul răspuns, explică Mihai Copăceanu.

Dar brainstorming-ul în sine porneşte de la premizele corecte. „Noi, oamenii, suntem influenţabili şi acesta este elementul succesului. Observi că ideea celuilalt e bună sau apropiată de ceea ce crezi tu, prin brainstorming grupul ajunge la o idee cât mai bună sau cea mai bună. Este rezultatul grupului, bazat pe contribuţia fiecăruia. Inclusiv faptul că îţi dai seama că ideea ta nu a fost agreată de grup este un mod de învăţare”, este de părere psihologul. Din experienţa sa, Mihai Copăceanu spune că acest procedeu este benefic chiar şi în cazul oamenilor cu fobii sociale, care întâmpină greutăţi în a se exprima într-un grup. „În cadrul grupurilor educaţionale şi de suport pe care le-am organizat am dorit să ofer fiecărui participant oportunitatea de a se exprima (unii realizând pentru prima oară acest exerciţiu pentru ca, la final, să capete încredere în ei înşişi) şi de a asculta ideilor altora, de a fi toleranţi şi permisivi şi de a înţelege că părerile celorlalţi pot fi de folos. Cei timizi sunt încurajaţi să spună măcar un cuvânt, chiar dacă răspunsul nu este unul perfect este aplaudat”, explică bloggerul adevarul.ro.